Cheltuielile bugetare pentru perioada 2025-2031: proiectia Ministerului de Finante (Document)
Ministerul de Finante a facut o proiectie privind cheltuielile bugetare pentru perioada 2025-2031 in care sunt insiruite mai multe ipoteze. Printre acestea se numara reducerea graduala ca procent in PIB a cheltuielilor de personal de la nivelul de 9,3% din PIB in anul 2025 la 8,3% din PIB in 2031, dar si mentinerea unei ponderi de aproximativ 5% cheltuielilor cu bunurile si serviciile in perioada 2025-2031, respectiv o reducere usoara ca procent in PIB a acestor categorii de cheltuieli pe toata perioada de prognoza.
Se mai prevede cresterea ponderii cheltuielilor cu investitiile in PIB la 7,9% din PIB in 2025, la 7,7% din PIB in 2026, 6,5% in anul 2027, urmata de o mentinere a ponderii in PIB a acestora la peste 5%, tinand cont ca din 2027 se incheie perioada de implementare a PNRR.
Prezentam planul Finantelor:
Ipoteza 1
Reducerea graduala ca procent in PIB a cheltuielilor de personal de la nivelul de 9,3% din PIB in anul 2025 la 8,3% din PIB in 2031, acest lucru fiind posibil printr-o puternica moderare a cresterii cheltuielilor de personal fara a depasi limitele de cheltuieli care sunt prevazute in plan pentru perioada de prognoza 2025-2031, precum si cu respectarea legislatiei privind responsabilitatea fiscal-bugetara.
Introducerea indicatorilor de performanta in domeniul salarizarii, normativelor de cheltuieli, dar si prin restructurarea sistemului de facilitati abordate anumitor categorii de personal din sectorul public. Aceasta moderare a cresterii cheltuielilor de personal este necesara ca urmare a cresterilor salariale care au fost acordate in sectorul public in anul 2024.
Ipoteza 2
Mentinerea unei ponderi de aproximativ 5% a cheltuielilor cu bunurile si serviciile in perioada 2025-2031, respectiv o reducere usoara ca procent in PIB a acestor categorii de cheltuieli pe toata perioada de prognoza, prin introducerea normativelor de cheltuieli, achizitiile centralizate, introducerea indicatorilor de performanta precum si prin digitalizarea acestei categorii de cheltuieli.
Ipoteza 3
Reducerea ponderii cheltuielilor cu asistenta sociala de la 12,7% din PIB in anul 2025 la 10,7% din PIB in 2031, prin aplicarea prevederilor noii legi a pensiilor publice, precum si a prevederilor legale in domeniul pensiilor speciale. In perioada de prognoza 2025-2031 vor avea loc cresteri moderate a acestei categorii de cheltuieli pe fondul unui efect de baza ridicat, ca urmare a faptului ca in anul 2024 aceasta categorie de cheltuiala a crescut semnificativ prin indexarea pensiilor cu 13,8%, dar si prin recalcularea acestora prin reforma sistemului public de pensii fapt care, de asemenea, a determinat o crestere medie a cheltuielilor cu pensiile de aproximativ 20%.
Ipoteza 4
Cresterea ponderii cheltuielilor cu investitiile in PIB la 7,9% din PIB in anul 2025 si la 7,7% din PIB in anul 2026, 6,5% in anul 2027, urmata de o mentinere a ponderii in PIB a acestora la peste 5%, tinand cont ca din anul 2027 se incheie perioada de implementare a PNRR.
Ipoteza 5
Cheltuielile cu dobanzile cresc de la o pondere de 2% din PIB in anul 2025 la o pondere de 3,5% din PIB in anul 2031, ca urmare a cresterii ponderii datoriei publice in PIB in perioada de ajustare a deficitului bugetar necesara pentru a finanta proiectele de investitii publice.
Cheltuielile totale sunt estimate sa atinga un maxim in anul 2025 de 41,2% din PIB, in principal pe seama cresterii investitiilor publice la un nivel record, estimat la 7,9% din PIB. Ulterior, ponderea cheltuielilor se reduce gradual pana la nivelul de 35,9% din PIB la finalul orizontului de prognoza.