Cel mai grav atentat al regimului Iohannis la adresa poporului roman
Nu mai este de mult un secret faptul ca regimul presedintelui Klaus Iohannis (foto) si al prim-ministrului Ludovic Orban (foto) si-a batut joc de intreaga Romanie, prin masurile abuzive pe care le-a instituit in numele combaterii pandemiei.
Totusi, lumea a insistat pe distrugerea afacerilor si prin abandonarea in ghearele mortii a bolnavilor cronici non-COVID (subiecte absolut legitime – nimic de zis), dar a ignorat alt aspect al nemerniciei iohannisto-orbaniste: distrugerea educatiei.
Insistam asupra acestui domeniu, intrucat distrugerea lui, chiar daca nu este spectaculoasa pe termen scurt, va produce niste efecte cumplit de dureroase la nivelul unor generatii.
Aceasta problema a sesizat-o si ilustrul avocat Radu Chirita, in articolul intitulat „Romania, educat-a” [sic], publicat pe blog joi, 5 noiembrie 2020.
Redam un fragment din acest material:
„Sarcina statului roman, dupa mine prima sarcina a statului roman, ar fi creeze generatii de oameni mai educati. Or, asta e greu, frate. A fost relativ simplu pentru generatiile ceva mai vechi, cele din deceniile de dupa razboi. Generatiile alea stiau si admiteau ca sunt generatii de oameni lipsiti de educatie. Milioane de tarani au muncit de-au rupt in anii 50, 60, 70 pentru ca ai lor copii sa mearga la scoala, la facultate, sa aiba mai multe de la viata decat o lupta permanenta cu sapa, cazmaua si oile. Invatatorul, profesorul, popa, medicul si farmacistul erau cei mai respectati oameni, petru ca erau cei mai educati din sat, indiferent de cine avea mai multi bani sau era mai “smecher”.
Asta s-a cam schimbat. Generatiile celor ai caror parinti au facut toate sacrificiile din lume pentru a-i educa, au ajuns la varsta maturitatii. Multi au ajuns la o viata net mai buna decat a parintilor lor. Pe multi educatia aia, asa cum a fost ea, departe de perfectiune, obtinuta de multe ori prin palmi peste cap si ore de stat in genunchi, i-a ajutat sa ajunga aici. Multi au uitat sau prefera sa uite cat i-a ajutat educatia. De aia accepta ca educatia sa fie subfinantata masiv de orice partid care a fost la guvernare. Si au fost toate. Invatatorii si profesorii sunt platiti oribil. Cum dracu’ te poti astepta ca cei mai buni studenti sa isi doreasca sa se faca profi de mate sau de istorie daca salariul pe care il primesc e infect? Daca castiga net mai bine facand munca de maimute la multinationale care se ocupa cu bagatul in calculator a facturilor emise de Cora sau in IT. Sau la Glovo ori la Uber? Acceptam un sistem care duce in educatie, cu exceptiile de rigoare desigur, nu cei buni oameni, ci pe cei care nu isi gasesc altceva de lucru. Si acceptam sa ne educam copiii astfel. Si apoi ajungem sa ne miram ca multi ajung la 20 de ani si nu au citit nicio carte in viata lor, ca stiu istorie doar din filmele de pe Netflix, ca stiu numa’ muzica pe care o remixat-o vreun fraier la Untold, ca habar nu au unde e Oregon, ca toate filmele sunt in New York, LA sau Chicago sau ca inca nu au inteles la ce te ajuta regula de trei simpla.
Cel mai bine se vede asta in vremurile in care ne luptam cu Covidu’ dracu’. In primavara, inainte de orice, prima “afacere neesentiala” pe care statul roman o inchis-o or fost scolile. A doua o fost teatrele, cinematografele si alte lacasuri de cultura. Abia apoi restul. Adica, gen: da-o-n plm de scoala si cultura, ca se poate si fara astea. Ultimele deschise in vara or fost astea. Acu, cu 3 la mie si din astea, primele inchise sunt din nou scolile si teatrele. Las-o dracu’ de scoala, ce, oricum nu te ajuta la nimic, cam asta e viziunea. Explicatii prea virusologice nu exista. Numarul de cazuri in scoli a fost mic, cand au fost cazuri, s-au inchis imediat. Le-au pus la copii pepsiglas, astia sunt cuminti si stau cu masca la scoala, au facut circuite sa nu se intersecteze prea mult etc. Cel putin la scoala la care este fiul meu si la gradinita la care e fiica mea au luat toate masurile rezonabile de a preveni infectarile. Si nu s-au intamplat. La scoala, o luna cat a functionat nu au avut niciun caz. Nici la gradi. Si, atunci, de ce le-au inchis? Pentru a arata ca fac ceva. Nu crede nimeni ca astfel se domoleste epidemia, nici nu s-a intamplat, dar arata ca fac ceva. Acolo unde sunt probleme, unde sunt focare constant, zero, nimic.
Englezii au carantinat tara, dar scolile sunt deschise. Irlandezii, la fel. Francezii, belgienii, italienii, spaniolii, nordicii, nemtii, cehii, polonezii. Toti. Numa’ noi, ne tinem copiii acasa. Cum, sfinte rahat, poate copilul meu sa invete sa scrie de mana pe tableta? Cum? Cum poate sa invete respectul fata de profi, modul in care iti faci prieteni, modul in care reactionezi la furie, la plicitiseala pe net? Cum rahat invata fiica mea de 3 ani sa isi controleze emotiile, sa imparta jucarii, sa deseneze pe tableta? Cum?
Nu sunt cretin. Mi-e frica de cacatu’ asta de virus. Mi-e frica. Imi iubesc copiii mai mult decat orice pe lume. Nu as face niciodata nimic care sa le faca rau. Nu as face nimic niciodata nimic care sa ii puna in pericol. Educatia este, insa, singurul lucru pe care li-l pot da. Vreau sa fie mai educati ca mine. Vreau sa fie generatia care construieste o alta tara, fara incompetenti, fara impostura, fara coruptie, fara ghiolbani care se imping in mine in magazin, fara cretini functionali, fara oameni cu 2 neuroni din care unul olfactif. Scoala pe tableta, acolo unde este net, tableta si profi care stiu sa intre, nu creeaza acea generatie. In Pata Rat, la Aghires sau in creierii Apusenilor, unde nu este curent, scoala online este scoala vietii. Care poate l-o fi ridicat pe Steve Jobs, dar pe milioane i-o dus in puscarii, la strans gunoaie la Pata Rat sau la 'produs' in Paris”.
* Cititi aici intregul articol semnat de Radu Chirita
Nota: Aceasta rubrica este destinata zvonurilor. Luati informatiile ca atare!
