Ce facem cu deficitul?
Este o realitate: Executia bugetara la cinci luni arata un deficit de 2,33% din PIB, 37 miliarde de lei.
Tot o realitate este si ca Romania ramane subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarata in anul 2020 in conditiile depasirii plafonului de 3 la suta din PIB prevazut de Pactul de stabilitate si crestere. Iar de aici posibilitatea sa pierdem #banieuropeni ce ne sunt alocati nu e un miraj. Acesta este punctul de plecare, care inseamna riscuri pentru stabilitatea noastra fiscala, credibilitatea si sanatatea generala a economiei. Inca din prima zi am inceput sa lucrez cu expertii din minister la un plan de actiune, pe care il vom prezenta dupa ce va fi agreat la nivelul Coalitiei de guvernare.
Inainte de toate, ne concentram pe o serie de masuri pentru a imbunatati colectarea veniturilor si a controla cheltuielile publice. Prin imbunatatirea administratiei fiscale, combaterea evaziunii si promovarea managementului eficient al cheltuielilor, ne propunem sa crestem veniturile si sa reducem cheltuielile inutile.
Reformele structurale sunt esentiale. Romania trebuie sa urmareasca activ reforme in diverse sectoare, inclusiv pe piata muncii, administratia publica si intreprinderile de stat. Aici avem reforma pensiilor speciale, reforma sistemului public de pensii, reforma privind guvernanta companiilor de stat si reforma salarizarii bugetare, fara de care nu putem lua bani din #PNRR.
Trebuie sa ne concentram pe crearea unui mediu de afaceri favorabil, incurajarea inovatiei si antreprenoriatului si atragerea investitiilor atat interne, cat si straine.
Mai mult, gestionarea eficienta a datoriei publice este cruciala in abordarea deficitului excesiv.
Este nevoie de practici prudente de gestionare a datoriilor, cum ar fi optimizarea costurilor indatorarii, diversificarea surselor de finantare si extinderea scadentelor datoriilor.
Daca dam dovada de responsabilitate fiscala, ne putem consolida credibilitatea in cadrul Uniunii Europene, ceea ce inseamna acces la sprijin financiar suplimentar si noi oportunitati de investitii.
In tot acest proces, asa cum precizeaza si BNR in raportul anual pe 2022, utilizarea fondurilor europene alocate Romaniei prin Mecanismul de redresare si rezilienta si prin cele doua exercitii bugetare multianuale (ale caror perioade de absorbtie se suprapun si in anul 2023) are o importanta majora.
Cel mai bun exemplu este anul trecut, cand investitiile in infrastructura, in cercetare si inovare si sprijinul pentru IMM-uri nu numai ca au stimulat activitatea economica, dar au schimbat vieti de-a dreptul.
sursa: facebook Marcel Bolos
