CCR II DA DREPTATE LUI IOHANNIS – Legea este neconstitutionala (Document)

527
iohannis cere reexaminarea legii prin care se dubleaza alocatiile

Lumea Banilor prezinta Decizia 874/2020 a Curtii Constitutionale privind solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii privind camerele pentru agricultura, industrie alimentara, piscicultura, silvicultura si dezvoltare rurala, obiectie formulata de presedintele Romaniei, Klaus Iohannis.

Referitor la criticile de neconstitutionalitate extrinseca, formulate prin raportare la art.1 alin.(5) si art.147 alin.(4) din Constitutie, se arata ca, potrivit art.29 din legea criticata: „La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr.283/2010 privind camerele pentru agricultura, industrie alimentara, piscicultura, silvicultura si dezvoltare rurala, republicata, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.553 din 7 august 2012, cu modificarile si completarile ulterioare”, lege adoptata in conditiile art.77 alin.(2), cu respectarea prevederilor art.75 si ale art.76 alin.(1) din Constitutie, ca lege organica, asa cum rezulta din formula de atestare a legii publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.15 din 7 ianuarie 2011.

Asadar, se arata in sesizare, din analiza fisei parcursului legislativ al legii deduse controlului de constitutionalitate, precum si din continutul formulei de atestare a adoptarii – „Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art.75 si ale art.76 alin.(2) din Constitutia Romaniei, republicata” – rezulta ca printr-o lege ordinara a fost abrogata o lege organica .

Finantarea

Analizand fisa parcursului legislativ al legii criticate, potrivit sesizarii facute, rezulta ca Parlamentul nu a consultat Guvernul cu privire la impactul financiar al interventiilor legislative preconizate la art.19 alin.(1) lit.a) din legea dedusa controlului de constitutionalitate, contrar prevederilor art.111 alin.(1) teza a doua si ale art.138 alin.(5) din Constitutie. Desi solutia legislativa ce prevede ca finantarea Camerei Agricole Nationale se asigura si din surse de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in primii trei ani de functionare a camerelor agricole a rezultat in urma adoptarii unui amendament la Camera decizionala, Camera Deputatilor, autorul sesizarii considera ca se impunea respectarea prevederilor constitutionale invocate.

Astfel, prin punctul 26 din anexa A la Raportul asupra proiectului de Lege privind camerele pentru agricultura, industrie alimentara, piscicultura, silvicultura si dezvoltare rurala (PLX – nr.183/2020) a fost aprobat amendamentul prin care se introduce o noua sursa de finantare a Camerei Agricole Nationale, respectiv „surse de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in primii trei ani de functionare a camerelor agricole, prin finantare degresiva”.
Acest amendament nu este motivat din perspectiva impactului financiar si a incadrarii in tinta de deficit. In situatia in care interventiile legislative preconizate de Parlament au un impact direct asupra bugetului de stat, era necesar sa existe o colaborare reala intre Guvern (care sa asigure adaptarea masurilor prin raportare la situatia economica a Romaniei in contextul eforturilor conjugate pentru combaterea epidemiei de Covid-19) si Parlament. In cauza de fata, comisia permanenta din cadrul Camerei Deputatilor a omis sa solicite Guvernului elaborarea fisei financiare.

Sesizare admisa

In urma deliberarilor, CCR a admis obiectia de neconstitutionalitate formulata de Presedintele Romaniei si a constatat ca Legea privind camerele pentru agricultura, industrie alimentara, piscicultura, silvicultura si dezvoltare rurala este neconstitutionala in ansamblul sau.

Iata pasaje din decizia CCR, pe care o atasam integral la finalul articolului:

In cauza, Curtea retine ca initiativa legislativa a fost insotita de dovada solicitarii informarii Parlamentului de catre Guvern, solicitare care a fost formulata la data de 5 februarie 2020 de presedintele Senatului, asa cum rezulta din Adresa nr.xxxv4723 din 2 decembrie 2020, inregistrata la Curte cu nr.7725 din 2 decembrie 2020, trimisa la solicitarea acesteia, si din fisa legislativa a propunerii legislative de pe siteul Senatului. Asadar, Senatul si-a indeplinit obligatia de a solicita o informare din partea Guvernului, prin intermediul presedintelui Camerei, cu respectarea prevederilor constitutionale cuprinse in art.111 teza intai care stabilesc expres ca informatiile si documentele sunt cerute de Senat, prin intermediul presedintelui Camerei.

In schimb, analizand art.19 alin.(1) lit.a) din legea supusa controlului, text introdus in Camera decizionala, Curtea constata ca acesta are, in mod evident, implicatii bugetare, vizand finantarea Camerei Agricole Nationale din surse de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in primii trei ani de functionare a camerelor agricole, prin finantare degresiva..
Pentru ca legea analizata sa se coreleze cu prevederile bugetului de stat, in virtutea art.15 alin.(3) din Legea nr.500/2002, daca in cursul dezbaterilor din cadrul comisiei sesizate in fond la una dintre Camere au aparut amendamente care impuneau modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurarilor sociale de stat, presedintele acestei comisii avea obligatia sa solicite o noua informare, reactualizata, din partea Guvernului [a se vedea Decizia nr.58 din 12 februarie 2020, paragraful 49]. 62.
Prin urmare, intrucat in aceasta etapa a procedurii parlamentare de adoptare a legii, nu sa solicitat informarea din partea Guvernului, Curtea constata ca nu au fost indeplinite exigentele art.111 alin.(1) din Constitutie. (…)

Fisa financiara

Intrucat cheltuielile preconizate prin textele de lege criticate greveaza asupra bugetului de stat, adoptarea lor ar fi fost posibila doar dupa stabilirea sursei de finantare in conditiile Legii fundamentale si dupa solicitarea fisei financiare de la Guvern. Neindeplinirea obligatiei initiatorului legii si a Camerei Parlamentului in care au fost propuse si adoptate amendamente de a solicita Guvernului fisa financiara, conform art.138 alin.(5) din Constitutie coroborat cu art.15 alin.(2) din Legea nr.500/2002, conduce la concluzia ca intre Parlament si Guvern nu a existat un dialog real cu prilejul adoptarii legii supuse controlului, iar Parlamentul a decis asupra majorarii unor cheltuieli bugetare intemeindu-se pe o sursa de finantare lipsita de un caracter obiectiv si efectiv.
Prin urmare, Curtea constata ca si critica privind incalcarea dispozitiilor art.138 alin.(5) din Constitutie este intemeiata”.

*Cititi aici decizia CCR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *