Curtea Constitutionala a Romaniei a declarat neconstitutional joi, 19 decembrie 2024, articolul 101 din Codul fiscal, a carui forma actuala (in vigoare din 1 ianuarie 2024) impoziteaza progresiv pensiile judecatorilor si procurorilor.

Concret, CCR a stabilit ca indicatorii din formula de calcul a pensiei continuta in art. 101 nu sunt constanti, ci variaza annual, in functie de legea bugetului asigurarilor sociale. Or, explica instanta de control constitutional, asa ceva „creeaza premisele pentru ca pensia aflata in plata sa fie permanent repusa in discutie si sa fie supusa unei recalculari anuale, prin raportare la fiecare nou nivel al castigului salarial mediu brut si al castigului salarial mediu net” – ceea ce reprezinta, evident, o bataie de joc fata de magistrati (adaugam noi).
In aceste conditii, pensiile judecatorilor si procurorilor raman la cota de impozitare de 10% aplicabila oricarui alt venit impozabil, incheie CCR.

Redam comunicatul Curtii Constitutionale:

"In sedinta din data de 19 decembrie 2024, Curtea Constitutionala, in cadrul controlului de constitutionalitate a posteriori, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstitutionale.
In esenta, Curtea a constatat ca, in ceea ce priveste modalitatea de calcul a impozitului care se bazeaza pe partea contributiva si pe partea necontributiva a pensiilor, precum si pe doi indicatori variabili [castigul mediu salarial brut si castigul mediu salarial net], textul nu precizeaza care este in concret modalitatea de calcul a partii contributive, respectiv perioada la care se raporteaza partea contributiva a venitului din pensii, ceea ce determina incalcarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constitutie. De asemenea, Curtea a retinut ca raportarea la aceiasi indicatori variabili se mentine si in cazul pensiilor care au doar componenta necontributiva, respectiv pensiile militare. Din moment ce indicatorii folositi in formula de calcul nu sunt constanti, iar valoarea lor se stabileste anual, odata cu adoptarea legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul respectiv, textul de lege criticat creeaza premisele pentru ca pensia aflata in plata sa fie permanent repusa in discutie si sa fie supusa unei recalculari anuale, prin raportare la fiecare nou nivel al castigului salarial mediu brut si al castigului salarial mediu net, ceea ce incalca dispozitiile art.1 alin.(3) si (5), precum si ale art.15 alin.(2) din Legea fundamentala.
Totodata, Curtea a observat ca legiuitorul are dreptul de a reglementa formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului, astfel cum rezulta din prevederile Legii fundamentale, insa acest drept este supus cerintelor constitutionale referitoare la principiul legalitatii si securitatii raporturilor juridice fiscale, in componenta privind calitatea normelor.
Curtea a constatat ca, in aceste conditii, raman aplicabile dispozitiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabila fiecarei surse din fiecare categorie de venit impozabil".

Prezentam actuala forma a articolului 101 din Codul fiscal:

"Calculul impozitului pe venitul din pensii si termenul de plata
(1) Orice platitor de venituri din pensii are obligatia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuarii platii pensiei, de a-l retine si de a-l plati la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul retinut este impozit final.
(2) Impozitul lunar se determina de fiecare platitor de venit din pensii, astfel:
a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicarii principiului contributivitatii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplica o cota de impunere de 10%;
b) pentru venitul lunar din pensii care are atat componenta contributiva, cat si componenta necontributiva, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributiva se aplica dispozitiile lit. a), respectiv o cota de impunere de 10%, iar pentru partea necontributiva se aplica progresiv urmatoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mica decat nivelul castigului salarial mediu net sau egala cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsa intre nivelul castigului salarial mediu net si nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat sau egala cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depaseste nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat;
c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componenta necontributiva, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplica progresiv urmatoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mica decat nivelul castigului salarial mediu net sau egala cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsa intre nivelul castigului salarial mediu net si nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat sau egala cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depaseste nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.
(3) Determinarea castigului salarial mediu net prevazut in prezentul articol se stabileste prin deducerea din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat a contributiilor sociale obligatorii prevazute la art. 2 alin. (2) lit. a) si b) si a impozitului pe venit.
(4) In cazul unei pensii care nu este platita lunar, impozitul ce trebuie retinut se stabileste prin impartirea pensiei platite la fiecare din lunile carora le este aferenta pensia.
(5) Drepturile de pensie restante se defalca pe lunile la care se refera, in vederea calcularii impozitului datorat, retinerii si platii acestuia, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare la data platii.
(6) Veniturile din pensiile de urmas vor fi individualizate in functie de numarul acestora, iar impozitarea se va face in raport cu drepturile cuvenite fiecarui urmas, conform prevederilor alin. (2).
(7) In cazul veniturilor din pensii si/sau al diferentelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculeaza asupra venitului impozabil lunar, prin aplicarea prevederilor alin. (2), se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare la data platii, si se plateste pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit. Diferentele de venituri din pensii, primite de la acelasi platitor si stabilite pentru perioadele anterioare, se impoziteaza separat fata de drepturile de pensie ale lunii curente.
(8) In cazul veniturilor din pensii si/sau al diferentelor de venituri din pensii, precum si al sumelor reprezentand actualizarea acestora cu indicele de inflatie, stabilite in baza hotararilor judecatoresti ramase definitive si irevocabile/hotararilor judecatoresti definitive si executorii, impozitul se calculeaza separat fata de impozitul aferent drepturilor lunii curente, prin aplicarea prevederilor alin. (2), impozitul retinut fiind impozit final. Impozitul se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare la data platii veniturilor respective. Impozitul astfel retinut se plateste pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-au platit veniturile”.