CCR A ADMIS SESIZAREA TRIBUNALULUI BUCURESTI – A fost unanimitate de voturi (Decizia)
Lumea Banilor prezinta Decizia 189/2021 a Curtii Constitutionale privind solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.219/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, exceptie ridicata din oficiu de Tribunalul Bucuresti – Sectia a III-a civila in Dosarul nr.36366/3/2018.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, incalcarea prevederilor art.147 alin.(4) din Constitutie, referitor la obligativitatea deciziilor Curtii Constitutionale, ca urmare a nesocotirii celor statuate de instanta de contencios constitutional in Decizia nr.725 din 7 octombrie 2020, prin care s-a constatat ca Legea privind adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.72/2020 pentru suspendarea aplicarii prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 si pentru instituirea unor masuri tranzitorii este neconstitutionala in ansamblul sau. Legea 219/2020 a reluat solutia legislativa a carei neconstitutionalitate a fost constatata prin decizia mentionata, fiind adoptata fara sa se mai astepte publicarea deciziei in Monitorul Oficial.
Adoptare urgenta
Se arata ca adoptarea, prin Legea nr.219/2010, intr-o maniera urgenta, a modificarilor aduse prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 a condus la ignorarea considerentelor Deciziei nr.725 din 7 octombrie 2020 prin care s-a constatat neconstitutionalitatea Legii privind adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.72/2020 in raport cu principiul egalitatii in drepturi, prin instituirea unei diferentieri pe criterii arbitrare, sub aspectul modalitatii de evaluare a imobilelor, intre persoane aflate in aceeasi situatie juridica, si anume intre persoanele indreptatite la masuri reparatorii in temeiul legislatiei reparatorii anterioare, pe de o parte, si persoanele care au dobandit, in temeiul unor contracte cu titlu oneros, drepturile cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietatii, pe de alta parte.
Obligatia legiuitorului
Constatarea neconstitutionalitatii articolului unic a Legii privind adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.72/2020 instituia obligatia legiuitorului de a nu adopta un text identic cu cel care a facut deja obiectul controlului de constitutionalitate si a fost declarat neconstitutional.
Neclaritatea textului
In privinta incalcarii art.1 alin.(5) din Constitutie, se sustine ca modificarea adusa prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 nu are caracter clar si este imprevizibila, avand o argumentatie in totala contradictie cu efectele pe care textul modificat se preconizeaza a le produce. Astfel, autorul sesizarii arata ca neclaritatea textului decurge din stabilirea, sub denumirea de exceptie, a regulii privind evaluarea imobilelor, respectiv utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de catre Comisia Nationala, in dosarele in care se acorda masuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau mostenitorilor legali ori testamentari ai acestuia.
Se arata ca legea califica exceptii aceste situatii care sunt, in fapt, regula in materia solutionarii dosarelor administrative privind acordarea masurilor reparatorii pentru imobilele preluate abuziv, statuand in mod neclar utilizarea unei grile valabile pe anul precedent emiterii deciziei de catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor.
Se mai arata ca, in conditiile accesului la instanta deja valorificat in temeiul art.33-35 Legea nr.165/2013 de catre titularii drepturilor, instantele vor fi puse in imposibilitatea alegerii unei anumite grile notariale in raport de care sa se efectueze evaluarea, nefiind cunoscut momentul la care Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor va emite ulterior decizia de compensare, durata de judecata a acestor cauze depasind de regula doi ani, inclusiv in calea de atac a apelului.
Dificultate de aplicare
Se mai arata ca dificultatea de aplicare a textului va conduce la imposibilitatea valorificarii efective a dreptului de catre cei interesati in fata instantelor de judecata. Concomitent, instantele nu pot adopta solutii in sensul pronuntarii doar asupra obligatiei Comisiei Nationale de a emite deciziile de compensare, lasand la latitudinea acesteia calculul cuantumului punctajului cuvenit. Deciziile Curtii Constitutionale referitoare la art.21 din Legea nr.165/2013 fac referire in mod constant la faptul ca instantele au obligatia de a se pronunta pe fond in privinta cererilor de stabilire a valorii imobilelor si, in mod corespunzator, a punctajului aferent. Acelasi aspect, al obligarii instantelor de a se pronunta pe fondul cererilor de stabilire a punctelor de acordat reiese si din jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, astfel cum rezulta din Decizia nr.XX din 2007 pronuntata in solutionarea unui recurs in interesul legii.
Sesizare admisa
In urma deliberarii, CCR a admis exceptia de neconstitutionalitate ridicata din oficiu de Tribunalul Bucuresti – Sectia a III-a civila in Dosarele nr.36366/3/2018, nr.38833/3/2018, nr.39119/3/2018, nr.39389/3/2018, nr.40081/3/2018, nr.40259/3/2018, nr.41069/3/2018, nr.3925/3/2020, nr.7718/3/2020 si nr.30264/3/2018 si de Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor in Dosarul nr.3005/120/2019 al Curtii de Apel Ploiesti – Sectia I civila si in Dosarul nr.16352/3/2018 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie si constata ca prevederile art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.219/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania sunt neconstitutionale.
Iata pasaje din decizia CCR, pe care o atasam integral la finalul articolului:
„Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca solutia legislativa criticata a mai format obiect al controlului de constitutionalitate, exercitat de Curtea Constitutionala in temeiul art.146 lit.a) teza intai din Constitutie. Astfel, prin Decizia nr.725 din 7 octombrie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.959 din 19 octombrie 2020, Curtea a admis obiectia de neconstitutionalitate a Legii privind adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.72/2020 pentru suspendarea aplicarii prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania si instituirea unor masuri tranzitorii, constatand incalcarea dispozitiilor art.16 din Constitutie.
Evaluarea imobilelor
Continutul normativ al prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013, vizate de suspendarea dispusa prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.72/2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.412 din 19 mai 2020, era cel stabilit prin Legea nr.22/2020 pentru modificarea Legii nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania si pentru completarea articolului 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.221 din 18 martie 2020.
Potrivit acestuia, evaluarea imobilului care face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de catre Comisia Nationala.
Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.72/2020, s-a dispus suspendarea aplicarii art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 in redactarea precizata, pana la data de 1 martie 2021. Totodata, pe perioada suspendarii, prin aceeasi ordonanta de urgenta s-a prevazut revenirea la solutia legislativa anterioara adoptarii Legii nr.22/2020, potrivit careia evaluarea imobilelor pentru care se acorda despagubiri se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrarii in vigoare a Legii nr.165/2013, in considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului si a categoriei de folosinta la data preluarii acestuia.
Prin articolul unic din Legea de aprobare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.72/2020, care a format obiectul controlului exercitat de Curtea Constitutionala prin Decizia nr.725 din 7 octombrie 2020, precitata, a fost modificat implicit art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013, urmand ca, pe perioada suspendarii, evaluarea imobilelor pentru care se acorda despagubiri sa se faca diferentiat, prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrarii in vigoare a Legii nr.165/2013, in considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului si a categoriei de folosinta la data preluarii acestuia - in dosarele in care se acorda masuri compensatorii altor persoane decat titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau mostenitorii legali ori testamentari ai acestuia -, respectiv prin utilizarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de catre Comisia Nationala - in dosarele in care se acorda masuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau mostenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzactionat dupa preluarea abuziva de stat a imobilului.
Prin decizia mentionata, Curtea a retinut, in esenta, (paragrafele 53 si 54), ca realizarea unei distinctii intre cele doua categorii de beneficiari ai despagubirilor, sub aspectul modalitatii de evaluare a imobilelor, in conditiile in care valoarea unui imobil este aceeasi, indiferent de destinatarul despagubirilor ce se acorda pentru acesta, nu isi gaseste nicio justificare prin prisma interpretarii date de Curtea Constitutionala principiului egalitatii si nediscriminarii, contravenind dispozitiilor art.16 din Legea fundamentala.
In acest sens, Curtea a observat ca, in ceea ce priveste persoanele in patrimoniul carora a fost transmis, prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, dreptul de a obtine masurile reparatorii, legiuitorul a realizat deja o diferentiere fata de titularii originari ai dreptului de proprietate si de mostenitorii acestora, prin faptul ca a reglementat exclusiv posibilitatea acordarii unei despagubiri constand intr-un numar de puncte egal cu suma dintre pretul platit pentru tranzactionarea dreptului de proprietate si un procent de 15% din diferenta pana la valoarea imobilului, excluzand, asadar, atat posibilitatea restituirii in natura, cat si cea a compensarii integrale prin puncte, pe considerentul ca masurile de preluare abuziva s-au rasfrant, direct sau indirect, doar asupra titularilor dreptului si mostenitorilor acestora.
Criteriu subiectiv
In consecinta, Curtea a constatat ca criteriul utilizat de legiuitor pentru stabilirea modalitatii de evaluare a imobilelor este unul pur subiectiv, care nu are nicio legatura cu beneficiarii despagubirilor, si, prin urmare, contrar prevederilor art.16 din Constitutie.
Dublu standard
Ulterior publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a Deciziei nr.725 din 7 octombrie 2020, a intrat in vigoare Legea nr.219/2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1011 din 30 octombrie 2020, care, prin art.I pct.1, a mentinut, de principiu, solutia legislativa a carei neconstitutionalitate a fost constatata de Curtea Constitutionala, consacrand o modalitate de reglementare similara celei cuprinse in Legea privind adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.72/2020 - in sensul ca a instituit acelasi dublu standard in privinta modalitatii de evaluare a bunului imobil, in functie de calitatea persoanei careia i se acorda masuri compensatorii -, solutie legislativa asupra careia Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin decizia mai sus mentionata.
Potrivit dispozitiilor art.147 alin.(4) din Constitutie, deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii, astfel ca, in situatia in care instanta de control constitutional a constatat neconstitutionalitatea unei anumite solutii legislative in controlul a priori de constitutionalitate, nu este permis ca aceasta sa devina parte a dreptului pozitiv prin intermediul unui alt act normativ, diferit de cel cu privire la care Curtea Constitutionala s-a pronuntat. Or, in cazul de fata, ulterior publicarii in Monitorul Oficial a Deciziei nr.725 din 20 octombrie 2020, Legea nr.219/2020 a intrat in vigoare si a transpus in dreptul pozitiv o solutie legislativa care conserva viciul de neconstitutionalitate al art.I pct.1 din Legea privind adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.72/2020. O asemenea reglementare este contrara Deciziei nr.725 din 7 octombrie 2020 si, prin urmare, nesocoteste art.147 alin.(4) din Constitutie”.
