“Performanta” greu de egalat: Romania are pentru a doua luna la rand cea mai mare rata a inflatiei din Uniunea Europeana, arata cifrele Eurostat, biroul de statistica al Uniunii Europene. 

Rata anuala a inflatiei din zona euro a fost de 2,6% in februarie 2024, in scadere de la 2,8% fata de ianuarie.  Inflatia anuala a Uniunii Europene a fost de 2,8% in februarie 2024, in scadere de la 3,1% in ianuarie.

Cele mai scazute rate anuale au fost inregistrate in:

-Letonia, Danemarca (ambele 0,6%)"
-Italia (0,8%).

Cele mai mari rate anuale au fost inregistrate in:
-Romania (7,1%);
-Croatia (4,8%);
-Estonia (4,4%).
Comparativ cu ianuarie, inflatia anuala a scazut in douazeci de state membre, a ramas stabila in cinci si a crescut in doua.

In februarie, cea mai mare contributie la rata anuala a inflatiei din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,73 puncte procentuale,), urmate de alimente, alcool si tutun (+0,79), bunuri industriale neenergetice (+0,42).

In ianuarie 2024, tarile membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflatiei au fost:
- Romania (7,3%); 
- Estonia (5%);
- Croatia (4,8%.

A scazut putere de cumparare

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) arata recent ca economia Romaniei s-a comportat bine in ultimii ani, ceea ce a dus la cresterea nivelului de trai, dar inflatia ridicata a afectat puterea de cumparare. Organizatia se asteapta ca PIB-ul Romaniei sa se majoreze cu 3,1% in 2024 si 3,3% in 2025, fata de 2% in 2023. Nivelurile ridicate ale investitiilor vor sprijini economia, la fel ca recuperarea cererii externe (n.r. - magnitudinea cererii partenerilor comerciali externi pentru produsele de export), in timp ce presiunile costurilor asupra gospodariilor se vor atenua treptat.
OCDE precizeaza ca inflatia a scazut de la varful de 16,8% din noiembrie 2022 (in timpul crizei energetice) la 7,4% in ianuarie 2024, dar presiunile subiacente ale preturilor in economie raman puternice. Se estimeaza ca inflatia totala va continua sa scada la 5% in 2024 si la 3,7% in 2025:

“Consolidarea finantelor guvernamentale prin venituri fiscale mai mari si imbunatatirea eficientei cheltuielilor publice este necesara pentru a mentine datoria publica la niveluri gestionabile si pentru a crea spatiu pentru presiunile crescande ale cheltuielilor, cum ar fi imbatranirea populatiei si tranzitia ecologica. Consolidarea fiscala este necesara pentru a reduce deficitul bugetar, in timp ce ar contribui, de asemenea, la sprijinirea politicii monetare restrictive prin reducerea presiunilor cererii intr-o perioada de inflatie ridicata”.

>>Raportul Eurostat