CAMERA DE COMERT FACE PRECIZARI - Noi lamuriri in privinta dezvoltarii Complexului Expozitional Romexpo

Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR) face noi precizari cu privire la proiectul Romexpo.

Iata comunicatul CCIR:

Avand in vedere seria de noi informatii false aparute in aceste zile in spatiul public referitoare la proiectul legii ‘Romexpo’, Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR) a raspuns unei publicatii care a formulat intrebari pe aceasta tema.
Raspunsurile astfel oferite nu au fost publicate pana in acest moment si nici nu avem vreo speranta in acest sens, astfel ca, ramanand increzatori si consecventi in misiunea de a informa corect publicul, cu atat mai mult cu cat subiectul ‘beneficiaza’ de o dezinformare masiva in scopuri care imbina populismul cu interesele de grup, publicam mai jos intregul material documentar, asa cum a fost trimis publicatiei care ni l-a solicitat.

Intrebare jurnalist:
CCIR spune ca proiectul va genera aproape 1 miliard de lei si 32.000 de locuri de munca

Raspuns CCIR:
Asa cum arata studiul firmei de consultanta din Big4, intr-adevar, in faza de constructie, de pana la maximum cinci ani, si nu cum se speculeaza mai nou, anume ca proiectul va fi construit in 40 de ani – o mare dezinformare si o noua alterare a datelor comunicate de CCIR, dezvoltarea noului Romexpo va genera aproape 1 miliard de lei la bugetele locale si national, dintre care aproape 600 milioane de lei in primii trei ani si peste 400 milioane de lei in ultimii doi ani ai constructiei. Intelegem disperarea celor cu interesele mobiliare in a face noi mall-uri, insa am mai spus ca noi vrem altceva la Romexpo.
Revenind la beneficiile proiectului nostru, dupa finalizarea constructiilor, deci in perioada de functionare, in fiecare an, noul Romexpo va contribui cu mai mult de 1,7 miliarde de lei la bugetul de stat.
Si da, proiectul noului Romexpo va genera, potrivit aceluiasi studiu, peste 32.000 de locuri de munca, ceea ce reprezinta mai mult decat forta de munca aferenta unui judet mediu din Romania.
Toate acestea nu sunt promisiuni populiste legate de pensii, ajutoare sociale si alte fantasmagorii care sa intunece sau sa spele mintile, ci sunt cifre care arata rezultatele pe care le urmarim, pe care ni le asumam si care stau la baza demersului din Parlament.
Ne dorim ca parlamentarii sa aiba proiectul pe masa pentru vot si sa voteze potrivit constiintei si mandatului incredintat de cei care i-au ales.
In acelasi timp, sa aiba in vedere ca prin cererea de reexaminare a legii nu se aduce in discutie oportunitatea deciziei de actiona in privinta proprietatii private a statului, ceea ce de altfel a statuat si Curtea Constitutionala atunci cand a considerat ca legea e constitutionala. Tot ceea ce s-a cerut prin reexaminarea legii este detalierea unui
mecanism de garantii in favoarea statului odata cu trecerea terenului la Camera Nationala, ceea ce cu siguranta Parlamentul o va face.

Intrebare jurnalist:
Aceste beneficii nu ar fi generate oricum, dar la care sa se adauge minimum 200 de milioane de euro din vanzarea terenului, daca acesta s-ar scoate la licitatie

Statul ar trebui sa despagubeasca CCIR

Raspuns CCIR:
In lipsa unui proiect investitional, bazat pe o analiza care sa arate potentialele beneficii pentru stat, putem considera ca acestea nu exista sau sunt minimale.
Daca ar vinde terenul, in primul rand statul ar trebui sa despagubeasca CCIR si Romexpo cu mult mai mult de 200 milioane de euro, atat cat valoreaza terenul.
Deci daca ar vinde, statul ar trebui mai intai sa plateasca. Sau sa gaseasca un cumparator dispus sa achite si factura cu despagubiri catre CCIR si Romexpo.
Ulterior, tot acelasi cumparator al terenului poate alege sa faca hale de depozitare sau orice pentru care sa plateasca statului minimul de taxe si impozite. Sau ar putea face blocuri de locuinte, ceea ce noi am exclus categoric din proiect.

Intrebare jurnalist:
De ce nu se poate vinde terenul de sub cladirile Romexpo? Il poate cumpara chiar Romexpo sau statul roman poate primi in schimbul terenurilor actiuni la Romexpo si ulterior dividende din viitorul proiect.

Terenul nu este liber de sarcini

Raspuns CCIR:
Am mai aratat ca terenul nu se poate poate vinde pentru ca nu este liber de sarcini – dreptul de folosinta al CCIR este o sarcina asupra terenului, in plus, orice cumparator ar fi obligat sa preia sarcinile acestuia si sa respecte proprietatea Romexpo.
Despagubirile pe care statul sau cum am aratat, cumparatorul, le-ar datora CCIR si Romexpo, in cazul in care statul ar vinde sau cumparatorul ar cumpara terenul, depasesc cu mult valoarea speculata a terenului.
Reiteram faptul ca terenul de sub Romexpo este dat de stat catre CCIR inca din anii ’60-’70. Atunci statul, prin Camera Nationala, a creat Intreprinderea de Targuri si Expozitii care ulterior s-a transformat in actuala Romexpo. Am mai aratat ca, spre deosebire de toate fostele intreprinderi de stat transformate dupa Revolutie in societati comerciale, carora li s-a dat incepand cu 1991 terenul de sub constructii, recunoscandu-li-se astfel dreptul de proprietate, in cazul Romexpo, acesteia sau CCIR nu le-a dat nimeni terenul.
Iata de ce am spus si sustinem ca dincolo de proiectul actual de dezvoltare, se cuvine inclusiv o reparatie istorica.
Si ne mai punem cateva intrebari: unde era presupusul interesat de cumpararea terenului in 2004, cand, dupa ce l-a avut in administrare incepand din 1990, CCIR a ramas cu folosinta pentru 49 de ani? Din 2004 pana acum de ce nu a facut macar un studiu, o schita, o macheta sau orice altceva care sa arate interesul serios de a cumpara si de a investi? Sau de ce nu a sesizat inca de atunci Comisia Europeana (CE) ca e ajutor de stat si ca vrea sa cumpere terenul? Macar incepand cu 2007 putea s-o faca, totusi sunt 14 ani de cand suntem membri UE.

Noi credem ca nu exista nici un alt proiect real si demn de a fi luat in seama care sa se califice la minimum in conceptul de proiect de dezvoltare durabila, ci singurul interes al companiei care afirma ca a reclamat Romania la CE este doar unul de a incerca stoparea sau macar incetinirea dezvoltarii economice, culturale si sociale a Bucurestiului si de ce nu, a Romaniei.
Intrebare jurnalist:
Despre ce proiect mai este vorba la Romexpo din moment ce grupul Iulius a declarat public ca nu mai are niciun parteneriat cu CCIR?
Raspuns CCIR:
In momentul de fata nu exista nici un contract scris intre CCIR si vreo companie privata.

Camera plateste taxele

Intrebare jurnalist:
CCIR plateste ceva statului pentru folosirea terenurilor de la Romexpo? A platit ceva din 2004 pana acum? 
Raspuns CCIR:
Din momentul primirii in folosinta a terenului in 2004, CCIR plateste anual taxele de folosinta specifice catre bugetul local.
Intrebare jurnalist:
La fel cum statul a acordat dreptul de folosire al terenului, nu il poate si revoca?
Raspuns CCIR:
Daca statul va decide sa desfiinteze Camera de Comert si Industrie a Romaniei astfel incat aceasta nu isi va mai putea indeplini rolul de reprezentare si sprijinire a mediului de afaceri din Romania atunci dreptul de folosinta asupra terenului va inceta sa mai existe de la sine.
Am aratat ca suntem inca de acum 157 de ani Camera Nationala a Romaniei si nu doar un ONG, desi sunt cativa care cu rea-vointa incearca sa ne arunce in derizoriu, afirmand in anul de gratie 2021, ca nu stiu ce e aceea o Camera Nationala.
Le mai aratam o data, si o vom face in continuu, ca la nivel mondial exista Federatia Mondiala a Camerelor de Comert, precum si Camera de Comert Internationala, iar la nivel european exista Eurochambres si multe altele – organizatii in care activam ca membri cu drepturi depline, unde ne platim si cotizatiile, iar despre rolul si menirea acestora, celor care nu stiu, le spunem doar ca odata cu comertul s-au nascut si camerele de comert in toata lumea.
Am publicat, pentru edificarea celor necunoscatori, pe site-ul ccir.ro, mai multe date, dintre care selectiv trebuie sa reamintim:
Camerele de comert sunt organizatii autonome, neguvernamentale, apolitice, fara scop patrimonial, de utilitate publica, create in scopul de a reprezenta, apara si sustine interesele membrilor lor si ale comunitatii de afaceri.

Fara finantare de la stat

CCIR nu are membri din randul companiilor, acestea putand deveni membri ai Camerelor judetene, in mod exclusiv voluntar. CCIR si Camerele judetene nu sunt finantate sau subventionate de la bugetul de stat sau cele locale.
Din 1990 si pana in prezent, CCIR si Camerele judetene au cheltuit din resurse proprii pentru sustinerea mediului de afaceri din Romania mai mult de 24 mil. EUR (peste 29 mil. USD), reprezentand aproximativ 800 mii EUR/an (970 mii USD/an).
In toata aceasta perioada, CCIR si Camerele judetene au sustinut mediul de afaceri din Romania prin activitati specifice la nivel national pentru care au efectuat cheltuieli in medie anuala de peste 1,9 mil. lei din resurse proprii.
In plus, au organizat de misiuni economice, delegatii oficiale, forumuri, seminarii si alte evenimente specifice diplomatiei economice ale caror cheltuieli au reprezentat in medie anuala peste 1,3 mil. lei (de asemenea, din resurse proprii).
In tot acest timp, CCIR si Camerele judetene au organizat cu propriile resurse peste 20.000 de evenimente cu specific bilateral in vederea unei mai bune promovari a capitalului autohton si a stimularii schimburilor comerciale.
In toata aceasta perioada, CCIR si Camerele judetene au organizat evenimente la care au fost prezenti mai mult de 45 de presedinti de stat, au participat, conform solicitarilor primite, alaturi de reprezentantii administratiei publice la delegatiile oficiale ale acestora in strainatate si au fost parte, folosind propriile resurse, la evenimentele organizate de acestia, atat in tara, cat si in strainatate.
Pentru apartenenta la organismele internationale din care face parte CCIR a platit, in medie pe an, peste 100 mii lei.