Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant, Federatia Sindicatelor din Educatie „SPIRU HARET” si Federatia Nationala Sindicala „ALMA MATER“ solicita Guvernului sa-si respecte angajamentele luate in urma grevei generale din perioada mai – iunie 2023 si sa nu inghete salariile angajatilor din invatamant, asa cum apare in proiectul de ordonanta de urgenta privind unele masuri bugetare (click aici pentru a citi).

Sindicalistii arata ca prin aceasta masura “se calca in picioare Declaratia politica din anul 2023 a presedintilor PSD si PNL referitoare la Educatie, publicata in Monitorul Oficial, angajamentele publice ale acelorasi presedinti referitoare la salarizarea in invatamant, prevederile OUG nr. 57/2023, precum si promisiunile recente ale guvernantilor, conform carora, in anul 2025, salariatii din invatamant vor primi inca o majorare salariala, astfel incat, sa se respecte angajamentele luate in timpul amplelor proteste din invatamant, din anul 2023”.
In Ordonanta-trenulet (click aici pentru a citi), se arata ca “intrucat cheltuielile de personal au crescut in cursul anului 2024 ca urmare a majorarilor salariale acordate pentru intreg personalul din sectorul public de la 132 miliarde lei, la 164 miliarde lei, cu o valoare nominala de +32 mld lei, respectiv cu un procent de +24% reprezentand in anumite situatii pentru anumite categorii de personal din sectorul public avansuri la Legea salarizarii unice ca reforma asumata prin Planul National de Redresare si Rezilienta iar in acest context pentru a respecta traiectoria de ajustare a deficitului bugetar potrivit planului bugetar pe termen mediu si lung este necesara mentinerea in plata la nivelul lunii noiembrie 2024 a acestor categorii de cheltuieli de personal”. 

Prezentam comunicatul sindicatelor din Educatie:

“Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant, Federatia Sindicatelor din Educatie ‘SPIRU HARET’ si Federatia Nationala Sindicala ‘ALMA MATER’ solicita Guvernului si liderilor partidelor aflate la guvernare sa-si respecte angajamentele luate in urma grevei generale din perioada mai – iunie 2023 si sa nu inghete salariile angajatilor din invatamant, asa cum apare in proiectul de ordonanta de urgenta privind unele masuri bugetare (ordonanta trenulet). De asemenea, acest proiect vine si cu alte masuri care vor aduce prejudicii invatamantului preuniversitar si universitar romanesc.
 
Cele mai importante nemultumiri vizeaza:

Inghetarea salariilor in anul 2025, la nivelul celor din luna noiembrie 2024
 
Practic, prin aceasta masura, se calca in picioare Declaratia politica din anul 2023 a presedintilor PSD si PNL referitoare la Educatie, publicata in Monitorul Oficial, angajamentele publice ale acelorasi presedinti referitoare la salarizarea in invatamant, prevederile OUG nr. 57/2023, precum si promisiunile recente ale guvernantilor, conform carora, in anul 2025, salariatii din invatamant vor primi inca o majorare salariala, astfel incat, sa se respecte angajamentele luate in timpul amplelor proteste din invatamant, din anul 2023.
Nu trebuie sa se uite un lucru: Si promisiunile trebuie respectate, la fel ca prevederile legale!
 
Referitor la salarizarea din invatamant, un lucru este evident: chiar dupa majorarile consistente din anii 2023 si 2024, salariul unui profesor debutant a ajuns la aproximativ 4000 de lei net, salariu insuficient, tinand cont de importanta muncii prestate si de costurile vietii din Romania. In mod normal, astazi, un profesor debutant ar trebui sa primeasca cel putin 6000 de lei net, salariu pe care il are, din pacate, un profesor spre sfarsitul carierei.
Este de apreciat faptul ca Guvernul Romaniei continua sa investeasca in infrastructura, sa reindustrializeze Romania, dar nu trebuie sa uite faptul ca investitia cea mai profitabila este cea in educatie, domeniu strategic al oricarei tari, fara a fi omisa resursa ei umana.
Guvernul Romaniei ar trebui sa intre in alerta, tinand cont de Raportul UNESCO pentru anul 2023 referitor la educatie. Potrivit acestui raport, Romania ocupa locul 123 in lume din 171 de state analizate, in ceea ce priveste sumele alocate pentru educatie.
Faptul ca Romania se pozitioneaza dupa tari precum Uganda, Zambia, Benin, in ceea ce priveste procentul din PIB alocat educatiei, trebuie sa dea serios de gandit guvernantilor.
 
Modul in care se intentioneaza sa se acorde voucherele de vacanta
 
Conform acestui proiect de act normativ, Guvernul ar urma sa acorde vouchere de vacanta in cuantum de 800 de lei, cu conditia ca salariatul sa achizitioneze pachete turistice de cel putin 1600 de lei.
Aceasta masura va afecta, in primul rand, salariatii cu venituri mici, care nu-si vor permite sa completeze cu cel putin 800 de lei sumele pentru a-si achizitiona astfel de pachete turistice.
Guvernul, daca nu-si permite sa acorde aproximativ 1400 de lei, asa cum a facut-o pana acum, ar fi bine sa acorde macar acei 800 de lei, fara sa mai impuna si coparticiparea de minimum 800 de lei.
Altfel, vor pierde si salariatii, vor pierde si patronatele din turism si, implicit, statul roman.
 
Suspendarea aplicarii unor prevederi din Legea nr. 198/2023 si Legea nr. 199/2023
 
Guvernul Romaniei propune sa suspende aplicarea unor prevederi din Legea Invatamantului Preuniversitar si din Legea Invatamantului Superior, pana in anul scolar/ universitar 2026-2027.
Este anormal si revoltator faptul ca anumite prevederi ale celor doua legi, care se refera, in primul rand, la drepturi ale salariatilor din invatamant, sa fie suspendate pentru o perioada atat de indelungata.
Colegii intreaba, pe buna dreptate, de ce au fost prinse in aceste Legi daca nu se aplica?
Nu este normal sa se faca experimente ,'pavloviene' cu salariatii din invatamant!

Printre cele mai importante articole suspendate se numara:
    • Alocarea pentru sistemul educational a unui procent de minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat;
    • Acordarea de vouchere educationale in cuantum fix pentru servicii de sprijin, interventii psihopedagogice si materiale-suport, pentru participare la manifestari stiintifice sau de participare la cursuri de perfectionare in domeniul functiei ocupate;
    • Reducerea numarului de elevi in invatamantul liceal, inclusiv in cel dual;
    • Reducerea cu doua ore a normei didactice pentru cadrele didactice implicate in proiecte europene si pentru cele care au o vechime de minimum 15 ani si gradul didactic I;
    • Majorarea cu 25% a costului standard pentru unitatile de invatamant defavorizate;
    • Decontarea cheltuielilor de transport pentru personalul din invatamantul preuniversitar si universitar;
    • Acordarea premiului pentru activitate suplimentara de 2% din fondul de salarii de la nivelul unitatii.
De asemenea, o mare incertitudine este cea referitoare la legea salarizarii. Promisiunea este ca aceasta lege se va finaliza in prima parte a anului viitor, dupa adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2025, iar incertitudinea este: de cand se va aplica aceasta lege?
 
Guvernul a anuntat ca, in urmatorii ani, trebuie sa scada deficitul bugetar pana la 3%, fata de 8,5% cat este in prezent, iar punerea in aplicare a legii salarizarii implica fonduri suplimentare. Le va gasi, oare, Guvernul?
 
Cele prezentate mai sus sunt o parte a nemultumirilor membrilor nostri de sindicat si, conform solicitarilor acestora, trebuie sa reinceapa actiunile de protest.
In aceste conditii, este foarte probabil ca, in perioada imediat urmatoare, primele actiuni de protest sa aiba loc in Piata Victoriei din Bucuresti”.