Rata dobanzii de politica monetara (dobanda-cheie) ramane neschimbata la nivelul de 7% pe an, a decis miercuri, 10 mai 2023, Banca Nationala a Romaniei. O veste buna pentru romanii cu credite la banca, pentru ca teoretic, ratele nu vor creste.

De fiecare data cand BNR majoreaza dobanda, scopul fiind scaderea inflatiei, este de asteptat ca si bancile sa creasca dobanzile atat la credite, cat si la depozite, pentru a tempera consumul pe credit, lucru pe care Banca Centrala nu l-a mai facut de ceva timp. Rata dobanzii de politica monetara  este cea care da tonul celorlalte din piata.

Consiliul de Administrateie al BNR a mai decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6,00 la suta pe an, dar si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit. Potrivit Bancii Centrale, rata anuala a inflatiei va continua probabil sa scada pe o traiectorie aproape similara celei previzionate anterior, coborand la nivelul de o cifra in trimestrul III 2023 si in proximitatea intervalului tintei la finele orizontului proiectiei.

Tinta Bancii Centrale

Potrivit BNR, rata anuala a inflatiei va continua probabil sa scada pe o traiectorie aproape similara celei previzionate anterior, coborand la nivelul de o cifra in trimestrul III 2023 si in proximitatea intervalului tintei la finele orizontului proiectiei. Descresterea va fi antrenata pe mai departe de factori pe partea ofertei, mai cu seama de efecte de baza dezinflationiste si de corectii descendente ale cotatiilor unor marfuri, carora li se alatura impactul prezumat al schemelor de plafonare a preturilor la energie, dar si influentele asteptate sa vina din restrangerea in perspectiva a excedentului de cerere agregata, mai lenta totusi decat in proiectia precedenta, implicand inchiderea acestuia la finele orizontului prognozei.

Deciziile CA al BNR vizeaza readucerea durabila a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. In contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse.

Iata anuntul BNR:

“Rata anuala a inflatiei a scazut semnificativ in luna martie 2023, coborand la 14,53 la suta, de la 15,52 la suta in februarie, in principal pe fondul diminuarii pretului combustibililor fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Pe ansamblul primelor trei luni ale anului, rata anuala a inflatiei s-a redus astfel considerabil (de la 16,37 la suta in decembrie 2022), inregistrand prima scadere din ultimele 9 trimestre, asa cum s-a anticipat. Scaderea a fost determinata in principal de descresterea ampla a dinamicilor preturilor combustibililor si energiei electrice, sub influenta unor efecte de baza consistente si a modificarii incepand cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare si compensare a preturilor la energie.

In acelasi timp, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a stopat ascensiunea in trimestrul I, in conditiile in care ea s-a marit sub asteptari in primele doua luni ale anului, iar in martie a scazut la nivelul din decembrie 2022, de 14,6 la suta, pe fondul unor efecte de baza dezinflationiste, al descresterii cotatiilor marfurilor, prioritar agroalimentare, si al ajustarii descendente a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt. Acestea au contrabalansat integral influentele de sens opus ce au continuat sa vina in primul trimestru din transferarea treptata asupra preturilor de consum a costurilor materiale si salariale crescute, precum si din conservarea marjelor de profit, in contextul rezilientei cererii de consum, dar si din scumpirea unor bunuri de consum importate.

Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a scazut la 12,1 la suta in martie 2023, de la 14,1 la suta in decembrie 2022. Rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza IAPC au continuat insa sa se mareasca in trimestrul I 2023, pana la 15,3 la suta si 13,2 la suta in martie, de la 13,8 la suta, respectiv 12,0 la suta in decembrie 2022, ramanand totusi la valori inferioare celor prevalente in regiune si in tarile baltice.

Crestere peste asteptari

Noile date statistice reconfirma cresterea peste asteptari a activitatii economice si in trimestrul IV 2022, intr-un ritm trimestrial doar usor incetinit, de 1,0 la suta, fata de 1,2 la suta in trimestrul III, evolutie ce implica o noua marire a excedentului de cerere agregata in acest interval.

Se reconfirma, de asemenea, accelerarea cresterii anuale a PIB in trimestrul IV 2022, la 4,5 la suta, de la 3,7 la suta in intervalul anterior. Potrivit noilor date, cresterea economica a fost sustinuta in acest interval in principal de consumul gospodariilor populatiei, al carui aport a fost urmat la mica distanta de cel al formarii brute de capital fix. Totodata, impactul exportului net a ramas doar marginal contractionist, in conditiile in care scaderea ampla de dinamica inregistrata in acest trimestru de volumul importurilor a devansat-o pe cea a volumului exporturilor de bunuri si servicii. Pe acest fond, deficitul balantei comerciale si-a injumatatit ritmul anual de crestere, iar cel de cont curent si l-a redus chiar mai puternic, inclusiv ca urmare a ameliorarii evolutiei soldului balantei veniturilor secundare, pe seama intrarilor de fonduri europene de natura contului curent.

Analiza pe primele doua trimestre din 2023

Cele mai recente date si analize indica o incetinire modesta a cresterii economiei in trimestrele I si II 2023, implicand o decelerare usoara a acesteia in primele trei luni ale anului curent fata de perioada similara din 2022.

Astfel, in ianuarie-februarie 2023, comertul cu ama­nuntul si mai cu seama serviciile prestate populatiei si-au prelungit cresterea robusta in raport cu perioada similara din 2022, iar vanzarile auto-moto au continuat sa se dinamizeze, in timp ce productia industriala si-a accentuat contractia, iar volumul lucrarilor de constructii si-a decelerat considerabil cresterea. Totodata, variatia anuala a exporturilor de bunuri si servicii a devansat-o pe cea a importurilor, care a suferit un declin mult mai pronuntat in primele doua luni ale anului, probabil inclusiv ca efect al ameliorarii raportului de schimb. Drept consecinta, deficitul comercial si cel de cont curent s-au redus semnificativ in raport cu aceeasi perioada a anului trecut.

Costul fortei de munca

Efectivul salariatilor din economie a continuat sa-si tempereze ritmul de crestere in intervalul ianuarie-februarie 2023, insa rata somajului BIM s-a redus pana la 5,4 la suta in luna martie, dupa cresterea la 5,7 la suta in trimestrul IV 2022, iar costul unitar cu forta de munca din industrie a continuat sa-si mareasca dinamica anuala deosebit de inalta. In acelasi timp, sondajele de specialitate din luna aprilie indica o accelerare a scaderii deficitului de forta de munca raportat de companii, dar si o majorare a intentiilor de angajare in perspectiva apropiata.

Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au incetinit miscarea descendenta in luna aprilie, iar randamentele titlurilor de stat au consemnat doar mici oscilatii - relativ in linie cu evolutiile din economiile avansate si din regiune -, sub influenta revizuirilor succesive ale asteptarilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, in contextul turbulentelor din sistemul bancar.

Analiza pe moneda nationala

Cursul de schimb leu/euro s-a mentinut in luna aprilie la valori usor inferioare celor prevalente in semestrul I 2022, pe fondul atractivitatii relative ridicate a plasamentelor in lei. Totodata, moneda nationala s-a apreciat semnificativ fata de dolarul USD, in conditiile in care acesta si-a reluat tendinta de slabire in raport cu euro.

Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a temperat mai evident descresterea in luna martie, ajungand la 10,2 la suta, de la 10,6 la suta in februarie, in conditiile in care noua scadere moderata de ritm consemnata de componenta in lei a fost insotita de accentuarea usoara a trendului ascendent al variatiei deosebit de inalte a creditului in valuta. Prin urmare, ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat a continuat sa se reduca relativ alert, coborand la 67,8 la suta in martie, de la 68,3 la suta in februarie.

In sedinta de astazi, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia mai 2023, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile.

Prognoza Bancii Centrale

Prognoza actualizata reconfirma in linii generale coordonatele precedentei prognoze pe termen mediu. Astfel, rata anuala a inflatiei va continua probabil sa scada pe o traiectorie aproape similara celei previzionate anterior, coborand la nivelul de o cifra in trimestrul III 2023 si in proximitatea intervalului tintei la finele orizontului proiectiei.

Descresterea va fi antrenata pe mai departe de factori pe partea ofertei, mai cu seama de efecte de baza dezinflationiste si de corectii descendente ale cotatiilor unor marfuri, carora li se alatura impactul prezumat al schemelor de plafonare a preturilor la energie, dar si influentele asteptate sa vina din restrangerea in perspectiva a excedentului de cerere agregata, mai lenta totusi decat in proiectia precedenta, implicand inchiderea acestuia la finele orizontului prognozei.

In acelasi timp, incertitudini si riscuri insemnate la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, continua sa genereze razboiul din Ucraina si sanctiunile asociate, iar altele decurg din turbulentele in sistemele bancare din SUA si Elvetia, ce ar putea exercita efecte adverse in principal prin afectarea economiilor statelor dezvoltate si a costurilor de finantare in Europa Centrala si de Est.

Totodata, absorbtia fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor. Ea este insa esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificat si de inasprirea conditiilor economice si financiare pe plan international.

Incertitudini si riscuri crescute sunt asociate insa conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, tinta de deficit bugetar stabilita pentru 2023 in vederea continuarii consolidarii bugetare in contextul procedurii de deficit excesiv si al majorarii semnificative a costului finantarii, si, pe de alta parte, caracteristicile executiei bugetare din primele luni ale anului, precum si seturile de masuri de sprijin aplicate ori prelungite in 2023, intr-o conjunctura economica si sociala dificila pe plan intern si global, cu potentiale implicatii adverse asupra parametrilor bugetari finali.

Relevante continua sa fie deciziile de politica monetara ale Fed si BCE, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.

Masuri pentru reducerea inflatiei

In sedinta din 10 mai 2023, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7 la suta pe an. Totodata, s-a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8 la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6 la suta pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizeaza readucerea durabila a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. In contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse”.