Rata anuala a inflatiei este asteptata sa se reduca in decembrie 2024 la 4,9 la suta, fata de nivelul de 4,7 la suta anticipat anterior, si sa coboare doar marginal in interiorul intervalului tintei la finele orizontului proiectiei, respectiv la 3,4 la suta in luna martie 2026, in linie cu previziunile precedente. Datele au fost oferite de Banca Nationala a Romaniei (BNR), condusa de Mugur Isarescu (foto).

Conform BNR, incertitudini si riscuri crescute decurg din conduita politicii fiscale si a celei de venituri, avand ca surse in 2024 rezultatul executiei bugetare din primele luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public si impactul integral al noii legi a pensiilor. Dincolo de acest orizont de timp, riscurile crescute sunt asociate insa masurilor fiscale si bugetare ce ar putea fi implementate in vederea realizarii corectiei fiscale si a pozitionarii deficitului bugetar pe o traiectorie descrescatoare sustenabila si compatibila cu cerintele procedurii de deficit excesiv si cu conditionalitatile atasate altor acorduri incheiate cu Comisia Europeana.

Iata analiza  BNR:

“In discutiile privind evolutia recenta a inflatiei, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei s-a redus in martie 2024 la 6,61 la suta, nivel similar celui de la finele anului trecut. S-a sesizat ca revenirea la valoarea din decembrie 2023 a fost consecinta efectelor de sens opus, relativ egale, generate in trimestrul I, pe de o parte, de cresterile de dinamica consemnate de preturile energiei electrice, combustibililor si produselor din tutun – pe fondul unui efect de baza, al majorarilor de accize si al ascensiunii cotatiei titeiului –, si, pe de alta parte, de decelerarea inflatiei de baza si de scaderea dinamicii preturilor LFO.
S-a observat ca decelerarea inflatiei CORE2 ajustat a incetinit in primele trei luni ale anului comparativ cu precedentele doua trimestre, rata anuala a acesteia coborand la 7,1 la suta in martie, de la 8,4 la suta in decembrie 2023, in conditiile temperarii ritmului dezinflatiei mai ales pe segmentul produselor alimentare, dar si in cazul marfurilor nealimentare si in cel al serviciilor, ale caror dinamici anuale sunt inca foarte ridicate.
Din aceasta perspectiva, membrii Consiliului au remarcat multitudinea factorilor cu actiune divergenta ce au afectat comportamentul inflatiei de baza in trimestrul I al anului curent. S-a convenit ca dominante, dar in atenuare, au continuat sa fie influentele venite din efecte de baza dezinflationiste, din corectii descendente ale cotatiilor marfurilor agroalimentare si din masura de plafonare temporara a adaosului comercial la produse alimentare de baza, carora li s-a alaturat impactul descresterii dinamicii preturilor importurilor. In sens opus au actionat moderat efecte directe si indirecte ale masurilor fiscale aplicate in debutul anului curent si nivelul mai ridicat al anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, precum si noile cresteri de costuri salariale consemnate spre finele anului trecut, transferate, cel putin partial, asupra preturilor unor servicii si bunuri, inclusiv pe fondul redinamizarii consumului privat.
In acest context a fost evocata dinamica preturilor de productie din industrie aferente bunurilor de consum, care si-a incetinit, de asemenea, trendul descendent in primele trei luni din an, pe seama variatiei preturilor bunurilor de uz curent. Totodata, expectatiile inflationiste pe termen mai lung ale analistilor bancari s-au mentinut la finele trimestrului I usor deasupra intervalului tintei, accentuandu-si totusi descresterea in martie, iar puterea de cumparare a consumatorilor a ramas robusta in primele doua luni ale anului, in conditiile continuarii cresterii relativ alerte a salariului net real, au subliniat mai multi membri ai Consiliului.  

Cresterea consumului privat

In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au aratat ca noua varianta provizorie a datelor statistice reconfirma comprimarea activitatii economice cu 0,5 la suta in trimestrul IV 2023 fata de trimestrul anterior, ce implica o restrangere relativ pronuntata a excedentului de cerere agregata in acest interval. In schimb, dinamica anuala a PIB s-a marit la 3,0 la suta, de la 1,9 la suta in trimestrul III, la fel ca in seria precedenta de date, in conditiile unei sustineri venite de aceasta data din partea tuturor componentelor cererii interne, au remarcat membrii Consiliului. S-a observat ca impulsul major a fost dat de formarea bruta de capital fix, ca urmare a cvasi-dublarii dinamicii anuale a acesteia, pana la 21,4 la suta, dar o contributie semnificativa a fost adusa si de consumul gospodariilor populatiei, care si-a reaccelerat cresterea in raport cu perioada similara a anului trecut.
Evolutia exportului net a redevenit insa puternic contractionista in trimestrul IV 2023, in conditiile in care variatia anuala a volumului importurilor de bunuri si servicii a crescut mult mai pronuntat, reintrand in teritoriul pozitiv si devansand-o astfel pe cea a volumului exporturilor. Drept urmare, deficitul balantei comerciale si cel de cont curent au inregistrat o crestere in termeni anuali in acest interval – dupa trei trimestre de comprimare -,  ce a fost accentuata in cazul celui din urma de inrautatirea considerabila a soldului balantei veniturilor primare, au semnalat mai multi membri ai Consiliului.
Referitor la perspectiva apropiata, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabila o crestere semnificativa a economiei in prima parte a anului 2024 in raport cu trimestrul IV 2023, implicand o marire usoara a excedentului de cerere agregata si revenirea acestuia in apropierea valorilor previzionate anterior, dar si o scadere pronuntata a dinamicii anuale a PIB in acest interval, in conditiile unor evolutii divergente la nivelul componentelor cererii agregate.
Astfel, in urma evaluarii indicatorilor relevanti, s-a apreciat ca, in trimestrul I 2024, cresterea consumului privat a ramas solida, dat fiind mai ales amplul salt consemnat de dinamica anuala a vanzarilor cu ama­nuntul in primele doua luni ale anului curent, in timp ce ritmul formarii brute de capital fix a fost probabil puternic slabit de declinul suferit in ianuarie de volumul lucrarilor de constructii. Totodata, din partea exportului net este posibil un aport negativ marit la dinamica anuala a PIB, in conditiile in care variatia importurilor de bunuri si servicii a continuat sa o devanseze pe cea a exporturilor in ianuarie-februarie 2024. Pe acest fond, deficitul comercial si-a accelerat usor cresterea in termeni anuali pe ansamblul intervalului, insa deficitul de cont curent si-a temperat-o semnificativ, ca urmare a ameliorarii balantei veniturilor secundare, pe seama intrarilor de fonduri europene de natura contului curent, au remarcat membrii Consiliului.
In ceea ce priveste piata muncii, membrii Consiliului au evidentiat evolutiile si rezultatele recente ale sondajelor de specialitate, ce indica o stopare sau chiar o inversare temporara a tendintei de detensionare a pietei manifestate pe parcursul semestrului II al anului trecut. S-a aratat ca efectivul salariatilor din economie a continuat sa creasca in termeni lunari in ianuarie-februarie 2024, desi intr-un ritm incetinit, iar rata somajului BIM a scazut semnificativ in martie, dupa mai multe trimestre de relativa stagnare la un nivel mediu de 5,6 la suta. Totodata, intentiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au majorat in aprilie pentru a treia luna consecutiv, in principal pe seama evolutiilor din comert si servicii, iar deficitul de forta de munca raportat de companii s-a marit pe mai departe, chiar daca mai temperat si cu un aport major al sectorului constructii.
In acest context, s-a observat ca dinamica anuala de doua cifre a salariului mediu brut nominal si-a prelungit ascensiunea in ianuarie-februarie 2024, iar cea a costului unitar cu forta de munca din industrie s-a redus doar usor fata de media trimestrului precedent, ramanand foarte ridicata. Evolutiile in ansamblul lor au fost considerate preocupante de catre membrii Consiliului, avand in vedere potentialele efecte exercitate astfel asupra inflatiei viitoare – atat prin intermediul cererii, cat si pe calea costurilor salariale -,  dar si asupra competitivitatii externe.
In acelasi timp, s-a sesizat ca deficientele structurale ale pietei muncii, insa mai cu seama dinamica salariilor din sectorul public si noua majorare preconizata a salariului minim brut vor alimenta probabil sau chiar vor amplifica pe termen scurt presiunile asupra salariilor si costurilor cu forta de munca din mediul privat. Influente de sens opus ar putea totusi decurge din trendul descendent al ratei inflatiei si din dinamica inca scazuta a cererii externe, dar si din recursul in crestere la angajati extracomunitari, au sustinut unii membri ai Consiliului. In aceste conditii, a fost reiterata importanta monitorizarii cresterilor acordate in sectorul privat in contextul renegocierilor salariale din acest an, derulate cel putin pana in luna martie.

Stabilitatea pietei monetare

In discutiile privind conditiile financiare, membrii Consiliului au facut referiri la stabilitatea din perioada recenta a principalelor cotatii ale pietei monetare interbancare, dar si la scaderea semnificativa inregistrata in luna martie de rata medie a dobanzii la creditele noi. A fost evocata si traiectoria ascendenta a randamentelor pe termen lung ale titlurilor de stat, care s-a accentuat in aprilie – relativ in linie cu evolutiile din economiile avansate si din regiune –, pe fondul reconsiderarii de catre investitori a traiectoriei probabile a ratei dobanzii Fed, dar si ca urmare a intensificarii tensiunilor din Orientul Mijlociu, de natura sa afecteze apetitul global pentru risc.
In aceasta conjunctura, cursul de schimb leu/euro a revenit in a doua parte a lunii aprilie si s-a stabilizat apoi pe palierul mai inalt pe care a urcat temporar in ianuarie. Raportul leu/USD a cunoscut o crestere chiar mai pronuntata, ce s-a corectat partial ulterior, evolutie reflectand si miscarea ratei de schimb a dolarului SUA pe pietele financiare internationale.
Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro raman ridicate, au convenit membrii Consiliului, evocand deficitele gemene si incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscala, dar si actualele tensiuni geopolitice. S-a apreciat ca, in perspectiva apropiata, semnificativa ca influenta va ramane insa si atractivitatea relativa inca ridicata a plasamentelor in moneda nationala, inclusiv in conditiile scaderilor de rata a dobanzii efectuate de banci centrale din regiune.

Creditele acordate

Totodata, s-a observat ca dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat s-a redus vizibil mai temperat in martie 2024, la 4,7 la suta, de la 4,9 la suta in februarie, si doar pe seama evolutiilor de pe segmentul societatilor nefinanciare, in timp ce creditul acordat populatiei a continuat sa-si accelereze cresterea, inclusiv in conditiile in care imprumuturile noi in lei pentru consum au atins un maxim istoric. Pe acest fond, ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat s-a marit la 68,9 la suta in martie, de la 68,7 la suta in februarie. 
In ceea ce priveste evolutiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au aratat ca noile evaluari reconfirma perspectiva descresterii ratei anuale a inflatiei de-a lungul urmatoarelor opt trimestre intr-un ritm mult incetinit fata de 2023, dar si in conditiile unei traiectorii ceva mai ridicate pe termen scurt decat cea evidentiata in prognoza din februarie. Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa se reduca in decembrie 2024 la 4,9 la suta, fata de nivelul de 4,7 la suta anticipat anterior, si sa coboare doar marginal in interiorul intervalului tintei la finele orizontului proiectiei, respectiv la 3,4 la suta in luna martie 2026, in linie cu previziunile precedente.
S-a sesizat ca descresterea va fi antrenata si in perspectiva prioritar de factorii pe partea ofertei. Actiunea dezinflationista a acestora va slabi insa progresiv, si mai pronuntat pe termen scurt decat s-a anticipat anterior, au apreciat membrii Consiliului, facand referiri la influentele in atenuare asteptate sa decurga din efecte de baza si din corectii descendente ale cotatiilor marfurilor agroalimentare, dar si la dinamicile relativ mai ridicate anticipate pe segmentele combustibili si produse din tutun in urmatoarele trimestre. Totodata, s-a convenit ca evolutia cotatiei titeiului si a altor materii prime ramane o sursa de riscuri inflationiste, cel putin pe termen scurt, mai ales in contextul tensiunilor geopolitice.
In acelasi timp, s-a observat ca presiunile inflationiste ale factorilor fundamentali vor persista probabil si se vor atenua doar usor pe orizontul proiectiei, asa cum s-a anticipat anterior, data fiind perspectiva restrangerii foarte lente a excedentului de cerere agregata pe parcursul urmatoarelor opt trimestre si a mentinerii acestuia la o valoare semnificativa la finele celor doi ani. Totodata, cresterea costului unitar cu forta de munca este asteptata sa se tempereze doar usor in anul curent, ramanand vizibil mai alerta, iar transferarea, cel putin partiala, a acesteia in preturi de consum ar putea fi favorizata de situatia cererii de consum de pe diferite segmente, au sustinut mai multi membri ai Consiliului.
Inflatia de baza va recepta insa si influentele dezinflationiste insemnate, dar in atenuare/epuizare, ce vor continua probabil sa vina din efecte de baza si din corectii descendente ale cotatiilor marfurilor, precum si din plafonarea adaosului comercial la alimente de baza. De asemenea, efecte dezinflationiste consistente sunt de asteptat din ajustarea descendenta graduala a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, iar altele moderate din decelerarea cresterii preturilor importurilor, au subliniat membrii Consiliului.

Previziuni pentru viitor

In aceste conditii, rata anuala a inflatiei CORE 2 ajustat va continua probabil sa scada putin mai alert decat dinamica inflatiei headline, dar pe o traiectorie usor mai ridicata decat cea anticipata anterior, coborand la 5,3 la suta in decembrie 2024 si la 3,5 la suta la finele orizontului proiectiei, comparativ cu valorile de 5,0 la suta si respectiv 3,6 la suta indicate de prognoza precedenta pentru aceleasi momente de referinta.
Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au aratat ca, dupa ce a incetinit usor peste asteptari in 2023, cresterea economica este asteptata sa accelereze progresiv in 2024 si 2025, si ceva mai pronuntat decat s-a anticipat anterior, in conditiile temperarii inflatiei si ale redresarii treptate a cererii externe, dar mai ales pe fondul conduitei politicii fiscale si al utilizarii fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabila o restrangere foarte lenta a excedentului de cerere agregata, mai ales pe parcursul anului 2025, si mentinerea acestuia la o valoare semnificativa la finele orizontului prognozei,  au punctat unii membri ai Consiliului.
S-a observat ca, similar previziunilor precedente, consumul gospodariilor populatiei este anticipat sa redevina in acest an si sa ramana in 2025 principalul determinant al avansului PIB, in contextul cresterilor substantiale de salarii si transferuri sociale suprapuse trendului descendent al ratei inflatiei, dar si in conditiile nivelurilor reale ale ratelor dobanzilor la creditele si depozitele populatiei. 
O contributie insemnata la cresterea economica va continua probabil sa vina si din partea formarii brute de capital fix, a carei dinamica este asteptata sa se reduca totusi accentuat in intervalul 2024-2025, dupa cresterea ampla din 2023, dar sa ramana deosebit de inalta din perspectiva istorica. S-a apreciat ca activitatea de investitii va fi sustinuta pe mai departe de atragerea si utilizarea fondurilor europene, intr-un volum important, insa in scadere fata de 2022-2023, si in contextul persistentei incertitudinilor asociate programelor si executiilor bugetare, precum si tensiunilor geopolitice si evolutiilor economice din Europa.  
In schimb, evolutia exportului net este asteptata sa redevina semnificativ mai contractionista in 2024 decat s-a anticipat anterior, iar aportul ei la dinamica PIB sa ramana negativ in 2025, in conditiile revigorarii relativ mai rapide a absorbtiei interne. Pe acest fond, deficitul de cont curent isi va incetini probabil puternic corectia descendenta ca pondere in PIB in 2024-2025 si se va mentine, in consecinta, mult deasupra standardelor europene, continuand sa constituie o vulnerabilitate majora si sa induca riscuri la adresa inflatiei, primei de risc suveran si, in final, a sustenabilitatii cresterii economice, au subliniat membrii Consiliului.
In acelasi timp, s-a aratat ca incertitudini si riscuri crescute decurg din conduita politicii fiscale si a celei de venituri, avand ca surse in 2024 rezultatul executiei bugetare din primele luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public si impactul integral al noii legi a pensiilor. Dincolo de acest orizont de timp, riscurile crescute sunt asociate insa masurilor fiscale si bugetare ce ar putea fi implementate in vederea realizarii corectiei fiscale si a pozitionarii deficitului bugetar pe o traiectorie descrescatoare sustenabila si compatibila cu cerintele procedurii de deficit excesiv si cu conditionalitatile atasate altor acorduri incheiate cu CE, au sustinut membrii Consiliului.
Incertitudini si riscuri la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, genereaza in continuare si razboiul din Ucraina si conflictul din Orientul Mijlociu, precum si evolutiile economice din Europa, indeosebi din Germania, au convenit membrii Consiliului.

Fondurile europene

Inclusiv din aceasta perspectiva, a fost subliniata din nou importanta mentinerii ritmului ridicat al atragerii de fonduri europene si a utilizarii eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, considerate a fi esentiale pentru realizarea reformelor structurale necesare si a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a efectelor contractioniste ale conflictelor geopolitice.
Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodata, importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.
In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00 la suta; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta si a ratei dobanzii aferente facilitatii de depozit la 6,00 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit”.