Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei condus de Mugur Isarescu (foto) a decis miercuri, 15 ianuarie 2024, mentinerea ratei dobanzii de politica monetara (dobanda-cheie) la nivelul de 6,50 la suta pe an. Este pentru a treia luna consecutiv cand institutia condusa de Mugur Isarescu “ingheata” rata, dupa ce aceasta a scazut doua luni la rand.

In functie de rata dobanzii de politica monetara, bancile stabilesc dobanzile pe care le practica. Avand in vedere ca valoarea dobanzii-cheie stagneaza, teoretic ratele la banca ar trebui sa nu mai creasca. Asta intrucat rata dobanzii de politica monetara  este cea care da tonul celorlalte din piata.  Atunci cand BNR majoreaza dobanda-cheie, scopul fiind scaderea inflatiei, este de asteptat ca bancile sa creasca dobanzile atat la credite, cat si la depozite, pentru a tempera consumul pe credit. Acest lucru nu ar trebui insa sa se intample, avand in vedere decizia BNR.

Prezentam anuntul BNR:

“Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta din 15 ianuarie 2025 a hotarat urmatoarele:
-mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50 la suta pe an;
-mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50 la suta pe an;
-mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit”.

Inflatia, mai mare decat s-a anticipat

Potrivit BNR, rata anuala a inflatiei a crescut in ultimele trei luni ale anului 2024 mai mult decat s-a anticipat, urcand in decembrie la 5,14 la suta, de la 4,62 la suta in septembrie. Avansul fata de finele trimestrului III a fost antrenat in principal de scumpirea combustibililor - prioritar ca efect al aprecierii semnificative a dolarului SUA pe piata financiara internationala -, si intr-o mica masura de noile majorari consemnate de preturile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului 2024 si al maririi cotatiilor unor marfuri.
In acelasi timp, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat (masura a inflatiei de baza care elimina din calculul indicelui preturilor de consum-IPC total- o serie de preturi asupra carora influenta politicii monetare este putin semnificativa sau nula: cele administrate, volatile: legume, fructe, oua, combustibili), ale produselor din tutun si ale bauturilor alcoolice-n.r.)  si-a intrerupt trendul descendent in trimestrul IV 2024, mentinandu-se pana in decembrie la 5,6 la suta, nivel similar celui de la finele trimestrului III. 
Evolutia a fost consecinta influentelor contrare venite in acest interval, pe de o parte, din efectele de baza dezinflationiste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare si din scaderea dinamicii preturilor importurilor, si, pe de alta parte, din majorarea cotatiilor unor marfuri agroalimentare, precum si din costurile salariale crescute, transferate cel putin partial, asupra unor preturi de consum, inclusiv pe fondul asteptarilor inflationiste pe termen scurt inca inalte si al cererii solide de bunuri.
Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a crescut in decembrie la 5,5 la suta, de la 4,8 la suta in septembrie 2024. Rata medie anuala a inflatiei IPC s‑a redus insa la 5,6 la suta in decembrie, de la 6,1 la suta in septembrie 2024. La randul ei, rata medie anuala a inflatiei calculata pe baza IAPC a scazut in decembrie 2024 la 5,8 la suta, de la 6,4 la suta in septembrie.