BNR, DECIZIE PRIVIND DOBANDA-CHEIE – Ratele nu vor creste

Banca Nationala a Romaniei a decis joi, 9 februarie, cu privire la dobanda-cheie: ramane neschimbata la nivelul de 7% pe an. Asta inseamna, teoretic, ca ratele la banci nu vor creste.

BNR a mai stabilit si mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6,00 la suta pe an, dar si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Rata inflatiei

Potrivit Bancii Centrale, rata anuala a inflatiei a scazut la 16,37 la suta in decembrie 2022, de la 16,76 la suta in noiembrie, ramanand doar marginal deasupra nivelului prognozat, in principal ca efect al ieftinirii combustibililor, pe fondul descresterii cotatiei petrolului si al aprecierii leului in raport cu dolarul SUA:"
"Prin urmare, in trimestrul IV 2022, rata anuala a inflatiei a ajuns pe un platou, asa cum s-a anticipat, inregistrand pe ansamblul intervalului o crestere mult mai modesta decat in trimestrele precedente (de la 15,88 la suta in septembrie), in conditiile accentuarii impactului dezinflationist al dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC, sub influenta scaderii considerabile a pretului combustibililor.
Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a reaccelerat usor cresterea in ultimele luni ale anului trecut, contrar previziunilor, marindu-se de la 11,9 la suta in septembrie, la 14,6 la suta in decembrie 2022, pe fondul continuarii scumpirii alimentelor procesate, dar si al cresterilor cvasi-generalizate de preturi consemnate pe segmentul marfurilor nealimentare si pe cel al serviciilor. Evolutia inflatiei CORE2 ajustat continua sa reflecte efectele majorarilor ample ale cotatiilor materiilor prime agroalimentare si ale costurilor cu energia si transportul, alaturi de influentele blocajelor in lanturi de productie.

Cosul de consum

Acestea au fost potentate si in acest interval de cotele inalte ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt si de rezilienta cererii pe anumite segmente, precum si de ponderea insemnata detinuta in cosul de consum de produsele alimentare si de cele importate.
Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a crescut la 14,1 la suta in decembrie 2022, de la 13,4 la suta in septembrie.
Totodata, rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza IAPC s-au marit in decembrie 2022 la 13,8 la suta si la 12,0 la suta, de la 11,8 la suta, respectiv 10,2 la suta in septembrie 2022, ramanand insa la valori inferioare celor prevalente in regiune si in tarile baltice.

Cresterea activitatii economice

Noile date statistice reconfirma cresterea semnificativ peste asteptari a activitatii economice in trimestrul III 2022 si intr-un ritm similar celui din precedentele trei luni, respectiv 1,2 la suta, implicand o marire a excedentului de cerere agregata si in acest interval.
Cresterea anuala a PIB a continuat sa decelereze in trimestrul III 2022 - la 3,8 la suta de la 5,1 la suta in trimestrul II -, ramanand totusi insemnata din perspectiva istorica, cu contributia principala adusa de aceasta data de formarea bruta de capital fix, urmata la o distanta apreciabila de cea a consumului gospodariilor populatiei.

Exportul

Evolutia exportului net a redevenit insa puternic contractionista in trimestrul III, in conditiile in care dinamica anuala a volumului importului a depasit-o sensibil pe cea a volumului exportului de bunuri si servicii. Pe acest fond, soldul negativ al balantei comerciale si-a accelerat considerabil cresterea in raport cu perioada similara a anului anterior, in pofida restrangerii decalajului nefavorabil dintre variatia anuala in scadere a preturilor importurilor si cea a preturilor exporturilor, iar deficitul de cont curent si-a dublat dinamica anuala, inclusiv ca urmare a deteriorarii puternice a dinamicii soldului balantei veniturilor primare.

Prognoza BNR

Cele mai recente date si analize indica o incetinire progresiva a cresterii economiei in trimestrele IV 2022 si I 2023, sub impactul prelungirii razboiului din Ucraina si al extinderii sanctiunilor asociate, dar si marirea usoara a avansului PIB in trimestrul IV 2022, fata de aceeasi perioada a anului precedent, pe fondul unui efect de baza.
Relevante din aceasta perspectiva sunt majorarile de dinamica inregistrate in octombrie -noiembrie 2022 de vanzarile cu amanuntul si de cele auto-moto, dar mai cu seama de serviciile prestate populatiei, alaturi de continuarea accelerarii puternice a cresterii volumului lucrarilor de constructii.

Productia industriala

Productia industriala si-a reaccentuat insa contractia in termeni anuali in primele doua luni din trimestrul IV 2022, iar exporturile de bunuri si servicii si-au redus considerabil variatia anuala si mult mai pronuntat decat importurile, inclusiv in contextul deteriorarii raportului de schimb, cu consecinta accelerarii cresterii anuale a deficitului comercial si a celui de cont curent. Dinamica celui din urma a receptat insa si influentele amplificarii intrarilor de fonduri europene de natura contului curent, contrabalansate insa in mare masura de o inrautatire a evolutiei pe segmentul veniturilor primare.

Rata somajului

Efectivul salariatilor din economie a continuat sa creasca in primele doua luni din trimestrul IV 2022, dar vizibil mai lent decat in semestrul I, iar rata somajului BIM a urcat din nou la 5,6 la suta in luna decembrie, de la 5,4 la suta in trimestrul III. Totodata, deficitul de forta de munca raportat de companii si-a prelungit in debutul anului 2023 tendinta de descrestere graduala evidentiata in semestrul II 2022, iar redresarea intentiilor de angajare in luna ianuarie a anului curent a survenit dupa o scadere semnificativa consemnata la finele anului trecut si in conditiile unor evolutii divergente la nivel sectorial.
Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au prelungit ajustarea descendenta graduala in luna ianuarie 2023, pe fondul excedentului de lichiditate din sistemul bancar, iar randamentele titlurilor de stat au consemnat noi descresteri – relativ in linie cu evolutiile din regiune –, in contextul imbunatatirii pregnante a sentimentului investitorilor fata de pietele financiare din economiile emergente, sub influenta asteptarilor de moderare a intaririi politicii monetare de catre Fed.

Raport pe leu

Pe acest fond, precum si in contextul sporirii atractivitatii relative a plasamentelor in moneda nationala, leul a manifestat din nou o tendinta de intarire in raport cu euro incepand cu mijlocul lunii ianuarie 2023. Totodata, moneda nationala a continuat sa se aprecieze fata de dolarul USD, ca urmare a evolutiilor de pe pietele financiare internationale.
Cresterea anuala a creditului acordat sectorului privat a decelerat si in luna decembrie 2022, dar ceva mai temperat, ajungand la 12,1 la suta (13,2 la suta in noiembrie), in conditiile incetinirii usoare a scaderii dinamicii componentei in lei, in paralel cu acccentuarea trendului ascendent al variatiei creditului in valuta. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat a continuat sa se reduca, pana la 68,8 la suta in decembrie 2022, de la 69,4 la suta in noiembrie.
In sedinta de astazi, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia februarie 2023, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile.
Prognoza actualizata evidentiaza perspectiva descresterii semnificativ mai alerte a ratei anuale a inflatiei pana la mijlocul anului viitor decat s-a anticipat anterior, indeosebi din trimestrul III 2023, in conditiile prelungirii schemelor de plafonare si compensare a preturilor la energie pana la 31 martie 2025 si ale redefinirii caracteristicilor acestora incepand cu 1 ianuarie 2023.

Vesti bune

Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa coboare la nivelul de o cifra inca din trimestrul III al anului curent – in devans cu aproape trei trimestre fata de prognoza precedenta –, si sa se situeze in decembrie 2023 mult sub valoarea anticipata anterior, pentru ca in ultimul semestru al anului viitor sa-si incetineasca vizibil scaderea, ramanand la finele orizontului proiectiei usor deasupra intervalului tintei.
Pe langa noua configuratie a schemelor de plafonare a preturilor la energie, descresterea in perspectiva a inflatiei are determinanti majori efecte de baza dezinflationiste tot mai pregnante si corectii descendente ale cotatiilor unor marfuri, dar si influente venite din probabila restrangere si inchidere a excedentului de cerere agregata pe orizontul prognozei, ceva mai lenta totusi decat in proiectia precedenta, implicand intrarea doar usoara a gap-ului PIB in teritoriul negativ spre finele anului viitor.
Razboiul din Ucraina si sanctiunile asociate continua insa sa genereze incertitudini semnificative si sa induca riscuri la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, in principal prin efectele exercitate asupra increderii populatiei si investitorilor, precum si asupra veniturilor acestora, dar si prin afectarea economiilor principalilor parteneri comerciali si a perceptiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact asupra costurilor de finantare.

Absorbtia fondurilor europene

Totodata, absorbtia fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor. Ea este insa esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificate de razboiul din Ucraina si de inasprirea conditiilor economice si financiare pe plan international.
Incertitudini si riscuri semnificative sunt asociate insa si conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, tinta de deficit bugetar stabilita pentru 2023 in vederea continuarii consolidarii bugetare in contextul procedurii de deficit excesiv si al majorarii semnificative a costului finantarii, si, pe de alta parte, seturile de masuri de sprijin prevazute a fi aplicate ori prelungite in acest an, intr-o conjunctura economica si sociala ce ramane dificila pe plan intern si global, cu potentiale implicatii adverse asupra parametrilor bugetari.

Politica monetara

O importanta deosebita o au in actuala conjunctura deciziile de politica monetara ale Fed si BCE, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune, inclusiv din perspectiva diferentialului ratelor dobanzilor in continua schimbare, precum si a miscarilor de capital.
In sedinta de astazi, 9 februarie 2023, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00 la suta pe an; totodata, s-a decis mentinerea la 8,00 la suta pe an a ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) si la 6,00 la sutape an a ratei dobanzii la facilitatea de depozit. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Contextul actual

Deciziile CA al BNR vizeaza readucerea durabila a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. In contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse”.