Lumea Banilor prezinta stenograma discutiilor din Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei condusa de Mugur Isarescu (foto) privind inflatia, dar nu numai.

Membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei a continuat sa se reduca in septembrie si pe ansamblul trimestrului III 2023 in linie cu previziunile, coborand la 8,83 la suta, de la 9,43 la suta in august si 10,25 la suta in iunie. S-a observat ca descresterea a fost mai lenta decat in precedentele doua trimestre, in conditiile in care noile scaderi ample de dinamica consemnate in acest interval de preturile alimentelor si energiei au fost partial contrabalansate ca impact de scumpirea combustibililor si medicamentelor.

In schimb, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat ((care reflecta variatia preturilor libere si cu volatilitate relativ redus-n.r) si-a accelerat scaderea in trimestrul III, coborand vizibil sub nivelul prognozat, la 11,3 la suta in septembrie, de la 13,5 la suta in iunie, in principal ca urmare a accentuarii evolutiei dezinflationiste a preturilor alimentelor procesate, dar si in conditiile temperarii cresterilor de dinamica pe segmentul bunurilor nealimentare si pe cel al serviciilor.

Potrivit BNR, in urma analizei, s-a convenit ca accelerarea descresterii ratei anuale a inflatiei de baza a avut ca principale resorturi efecte de baza dezinflationiste, corectii descendente ale cotatiilor unor marfuri, prioritar agroalimentare, si masura de plafonare temporara a adaosului comercial la produse alimentare de baza implementata in luna august, carora li s-au alaturat influentele recoltei bogate pe plan intern. Ea reflecta insa si o slabire a transmiterii in preturile de consum a costurilor marite ale firmelor, indeosebi a celor salariale, pe fondul temperarii cererii de consum, precum si o atenuare a impactului inflationist al importurilor, au sustinut mai multi membri ai Consiliului.

Scadere de preturi

S-a sesizat, in acest context, ca dinamica anuala a preturilor de productie din industrie pentru piata interna a continuat sa scada alert pe segmentul bunurilor de consum in trimestrul III, in timp ce asteptarile inflationiste pe termen scurt ale agentilor economici si-au incetinit ajustarea descendenta in august-octombrie ori au inregistrat mici cresteri, iar cele pe termen mai lung ale analistilor bancari s-au mentinut relativ stabile deasupra intervalului tintei, dupa o descrestere vizibila in luna iulie. Totodata, puterea de cumparare a consumatorilor a continuat sa se redreseze in primele doua luni ale trimestrului III, desi intr-un ritm vizibil incetinit, corespunzator evolutiei dinamicii anuale a salariului net real din acest interval, au semnalat mai multi membri ai Consiliului.

PIB mai mic

In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au aratat ca datele statistice revizuite recent indica o crestere cu 1,7 la suta a activitatii economice in trimestrul II 2023, dupa o comprimare cu 1,0 la suta in precedentele trei luni, evolutie ce implica o ampla fluctuatie a excedentului de cerere agregata in semestrul I si restrangerea mai modesta a acestuia la mijlocul anului curent comparativ cu previziunile.

Se reconfirma totusi scaderea dinamicii anuale a PIB la 1,0 la suta in trimestrul II, de la 2,4 la suta in precedentele trei luni, pe seama reducerii bruste a ritmului consumului gospodariilor populatiei. Influente de sens opus au decurs insa din accelerarea puternica a cresterii consumului administratiei publice fata de aceeasi perioada a anului trecut, precum si din mentinerea la un nivel ridicat a dinamicii anuale a formarii brute de capital fix, care a consemnat doar o mica scadere.

In acelasi timp, exportul net si-a marit impactul expansionist, pe fondul continuarii cresterii ecartului pozitiv dintre variatia volumului exporturilor de bunuri si servicii si cea a volumului importurilor, care a antrenat si o noua scadere substantiala a deficitului balantei comerciale si a celui de cont curent in trimestrul II 2023 in raport cu perioada similara a anului anterior, au subliniat mai multi membri ai Consiliului.

Pareri privind economia

Referitor la perspectiva apropiata, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabila o decelerare semnificativa a cresterii economiei in a doua parte a anului curent, inclusiv comparativ cu previziunile precedente, implicand o restrangere mult mai alerta a excedentului de cerere agregata in acest interval, precum si o dinamica anuala mai modesta a PIB decat cea anticipata anterior:

"S-a sesizat ca, potrivit indicatorilor cu frecventa ridicata, principala contributie la cresterea economica a fost adusa si in trimestrul III de formarea bruta de capital fix, iar din partea exportului net este posibil un nou impact expansionist, chiar in crestere, data fiind continuarea majorarii in iulie-august a ecartului pozitiv dintre dinamica anuala a exporturilor de bunuri si servicii si cea a importurilor. Pe acest fond, deficitul comercial si-a reaccentuat contractia in termeni anuali, iar cel de cont curent si-a atenuat-o doar usor, in conditiile in care deteriorarea soldului balantei veniturilor primare a fost partial compensata ca efect de marirea excedentului veniturilor secundare in primele doua luni ale trimestrului III.

In ceea ce priveste piata muncii, membrii Consiliului au remarcat convergenta semnalelor transmise de cele mai recente date si sondaje de specialitate, aratand ca efectivul salariatilor din economie si-a incetinit considerabil cresterea lunara in iulie-august, indeosebi pe seama angajarilor din sectorului privat, iar rata somajului BIM s-a diminuat doar marginal pe ansamblul trimestrului III, la 5,4 la suta. Totodata, in luna octombrie, intentiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp si-au accentuat usor scaderea fata de media trimestrului precedent, iar deficitul de forta de munca raportat de companii s-a redus semnificativ, corectandu-si in mare masura cresterea din trimestrul III, pe seama evolutiilor din industrie si servicii.

Salariile romanilor

S-a observat, de asemenea, ca dinamica anuala de doua cifre a salariului mediu brut nominal a continuat sa-si tempereze ascensiunea in primele doua luni din trimestrul III, pe fondul accentuarii descresterii celei din sectorul privat, iar cresterea anuala a costului unitar cu forta de munca din industrie si-a prelungit tendinta de decelerare amorsata in luna mai. Ea ramane totusi deosebit de alerta si preocupanta din perspectiva evolutiei inflatiei, au convenit membrii Consiliului.

In acelasi timp, au fost evidentiate efectele potential exercitate asupra evolutiei viitoare a costurilor salariale din sectorul privat de majorarile succesive ale salarizarii minime si de eliminarea unor facilitati fiscale, precum si de eventuale mariri suplimentare acordate in sectorul public, dar si de persistenta decalajului dintre cererea si oferta de forta de munca, cel putin pe anumite segmente, inclusiv in contextul deficientelor structurale ale pietei muncii.

S-a apreciat ca in contrapondere vor actiona insa costurile ridicate ale firmelor si conditiile financiare inasprite, precum si trendul descendent al ratei inflatiei si slabirea cererii interne. Totodata, este posibila absorbirea mai evidenta in marjele de profit a eventualelor cresteri suplimentare de costuri salariale, in contextul comportamentului mai precaut al consumatorilor, au sustinut mai multi membri ai Consiliului. Relevante pentru evolutia in perspectiva a conditiilor de pe piata muncii au fost considerate si implicatiile masurilor fiscale implementate in scopul continuarii consolidarii bugetare, dar si recursul in crestere la angajati extracomunitari, precum si tendinta unor firme de a-si spori investitiile in echipamente pentru a suplini forta de munca deficitara”, arata BNR.