BNR AVERTIZEAZA - "Incertitudini si riscuri crescute in absenta proiectului de buget”
Banca Nationala a Romaniei avertizeaza: "incertitudini si riscuri crescute decurg din perspectiva conduitei politicii fiscale si a celei de venituri, mai ales in absenta proiectului de buget pentru 2021 si in contextul electoral”.
Trebuie precizat ca cel care trebuie, insa intarzie sa faca proiectul bugetului de stat, este ministrul de Finante Florin Citu (foto).
Potrivit BNR, pe plan intern, datele si informatiile aparute dupa sedinta de politica monetara a CA al BNR din luna august evidentiaza o redresare peste asteptari a economiei pe parcursul verii, sustinuta de programele guvernamentale si de masurile de politica monetara ale BNR, care se va intrerupe insa probabil spre finele acestui an, sau chiar se va inversa usor, pe fondul recrudescentei pandemiei si al restrictiilor de mobilitate.
Pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, dar si in conditiile incertitudinilor extrem de ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,50 la suta pe an.
Totodata, a decis mentinerea la 1,00 la suta pe an a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit si la 2,00 la suta pe an a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard).
Iata anuntul BNR:
“Economia globala si cea europeana au cunoscut o revenire puternica, desi partiala, in trimestrul III, cu sprijinul politicii fiscale si al politicii monetare, insa perspectiva acestora pe orizontul apropiat de timp s-a deteriorat vizibil, sub impactul noului val pandemic si al intensificarii masurilor restrictive asociate.
Pe plan intern, datele si informatiile aparute dupa sedinta de politica monetara a CA al BNR din luna august evidentiaza, de asemenea, o redresare peste asteptari a economiei pe parcursul verii, sustinuta de programele guvernamentale si de masurile de politica monetara ale BNR, care se va intrerupe insa probabil spre finele acestui an, sau chiar se va inversa usor, pe fondul recrudescentei pandemiei si al restrictiilor de mobilitate.
Rata anuala a inflatiei IPC a scazut in septembrie la 2,45 la suta (2,68 la suta in august) si in octombrie la 2,24 la suta, coborand astfel vizibil sub nivelul prognozat, in principal pe fondul diminuarii mult peste asteptari a preturilor legumelor si fructelor. Ea a fost astfel in scadere fata de ultima luna a trimestrului II, cand s-a situat la 2,58 la suta, accentuandu-si totodata descresterea in raport cu nivelul de 4,04 la suta atins la finele anului anterior.
Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat (care elimina din calculul inflatiei IPC preturile administrate, volatile, ale produselor din tutun si ale bauturilor alcoolice) a stagnat insa in trimestrul III si a consemnat doar o scadere minora in octombrie, in linie cu previziunile, ajungand la 3,6 la suta, fata de 3,7 la suta in iunie. Evolutia ei continua sa fie marcata de presiunile inflationiste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie, inclusiv in conditiile redresarii cererii de consum in trimestrul III, la care se adauga influente, in usoara diminuare totusi, venite din perturbari/constrangeri pe partea ofertei si cresteri de costuri asociate pandemiei si masurilor de prevenire a raspandirii infectiei cu coronavirus.
Rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum au scazut in luna octombrie pana la 2,9 la suta si 2,7 la suta, de la 3,3 la suta si, respectiv, 3,2 la suta, in luna iunie.
Asa cum s-a anticipat, economia a suferit o contractie severa in trimestrul II 2020, de 10,3 la suta in termeni anuali si 11,9 la suta in termeni trimestriali, sub impactul pandemiei si al masurilor restrictive impuse in contextul starii de urgenta. Declinul a fost cauzat in principal de scaderea ampla a consumului populatiei, in timp ce formarea bruta de capital fix a continuat sa creasca usor, pe fondul majorarii investitiilor in utilaje si al rezilientei activitatii in constructii. Dinamica anuala a consumului administratiei publice a ramas la un nivel de doua cifre, desi s-a redus usor fata de trimestrul anterior.
Totodata, comprimarea masiva a exporturilor de bunuri si servicii a devansat-o vizibil pe cea importurilor determinand o reamplificare a dinamicii anuale a soldului negativ al balantei comerciale. Deficitul de cont curent a continuat totusi sa scada in termeni anuali ca urmare a ameliorarii dinamicii balantei veniturilor primare si a celor secundare, pe seama veniturilor din participatii la capital si a intrarilor din fonduri europene.
Cele mai recente evolutii ale indicatorilor cu frecventa ridicata arata o redresare mai consistenta a economiei in trimestrul III decat cea anticipata anterior, desi inegala din perspectiva sectoriala. Astfel, in intervalul iulie-august, vanzarile cu amanuntul si cele auto-moto au revenit in teritoriul pozitiv ca dinamica anuala, reapropiindu-se de volumele din februarie sau chiar depasindu-le, in timp ce variatia anuala a serviciilor prestate populatiei a ramas negativa, diminuata totusi la o treime fata de cea din trimestrul anterior.
Totodata, cresterea anuala a volumului lucrarilor de constructii s-a accelerat usor, iar productia industriala si comenzile noi din industria prelucratoare au recuperat o mare parte a declinului din trimestrul II, in timp ce investitiile straine directe nete au consemnat o scadere ampla in iulie-august, in raport cu aceeasi perioada a anului anterior. In acelasi timp, dinamica anuala a deficitului comercial s-a reamplificat in luna septembrie, dupa comprimarea din primele doua luni ale trimestrului III.
Conditiile financiare au continuat sa se amelioreze, sub impactul celor trei scaderi succesive ale ratei dobanzii de politica monetara si pe fondul lichiditatii furnizate institutiilor de credit de catre banca centrala, de natura sa permita finantarea corespunzatoare a economiei reale si a sectorului bugetar, in conditii de relativa stabilitate a cursului de schimb leu/euro. Pastrarea increderii in moneda nationala, in contextul adancirii deficitelor gemene, reprezinta un element central al conducerii politicii monetare in acest an, presupunand o reducere graduala si sustenabila a ratelor dobanzilor pe piata monetara si a celor la creditele in lei.
Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au continuat in ultimele luni tendinta descendenta, desi relativ incetinita si marcata recent de unele mici oscilatii, iar randamentele titlurilor de stat si-au prelungit miscarea descrescatoare, atingand in cazul maturitatii de zece ani valori minime ale ultimilor 4 ani. La randul sau, rata medie a dobanzii la creditele noi ale clientilor nebancari a continuat sa scada in trimestrul III, coborand la finele sau la minimul ultimilor aproape 3 ani.
Fluctuatiile recente ale cursului de schimb leu/euro - antrenate de cresterea aversiunii globale fata de risc in contextul reacutizarii crizei pandemice, dar si de decizii politice interne ce induc riscuri la adresa sustenabilitatii finantelor publice – au fost sensibil mai modeste decat cele din regiune.
Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a accentuat usor cresterea in septembrie, dupa schimbarea de directie din luna august, ajungand la 4,0 la suta, de la 3,6 la suta in iulie, in conditiile revigorarii creditarii in lei, indeosebi pe segmentul societatilor nefinanciare, sustinuta inclusiv de programul IMM Invest Romania. Ponderea in total a creditelor in lei a urcat la 68,8 la suta, reprezentand recordul perioadei post-ianuarie 1996.
In sedinta de astazi, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia noiembrie 2020, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile.
Noul scenariu reconfirma partial perspectiva inflatiei evidentiata in precedenta prognoza, in conditiile revizuirii semnificative in jos a traiectoriei anticipate a ratei anuale a inflatiei doar pe orizontul scurt de timp. Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa continue sa scada in viitorul apropiat, la valori sensibil inferioare celor anticipate anterior, dar sa urce apoi si sa se mentina pe orizontul relevant pentru politica monetara in proximitatea punctului central al tintei, similar previziunilor anterioare.
Este reconfirmata insa integral perspectiva inflatiei CORE2 ajustat, a carei rata anuala este anticipata se scada doar usor la finele anului curent, dar apoi mult mai consistent, coborand in a doua parte a anului viitor si ramanand ulterior usor sub punctul central al tintei, pe fondul efectelor dezinflationiste ale deficitului de cerere agregata.
Incertitudinile asociate noilor previziuni macroeconomice continua sa fie extrem de ridicate in actualul context, inducand riscuri in dublu sens la adresa perspectivei inflatiei pe orizontul proiectiei. Sursa lor majora ramane, cel putin pe termen scurt, pandemia de coronavirus si masurile restrictive asociate - in contextul noului val ce creste puternic in intensitate - si impactul exercitat de acestea asupra economiei interne si a celei europene/globale.
Incertitudini si riscuri crescute decurg din perspectiva conduitei politicii fiscale si a celei de venituri, mai ales in absenta proiectului de buget pentru 2021 si in contextul electoral, date fiind potentiala crestere mai pronuntata a cheltuielilor bugetare in 2020 - cu repercusiuni asupra executiilor bugetare viitoare, implicit asupra primei de risc suveran -, dar si necesara initiere in perspectiva apropiata a consolidarii bugetare; impactul consolidarii ar putea fi contrabalansat partial de atragerea fondurilor europene alocate Romaniei prin pachetul de redresare economica si prin bugetul multianual agreate recent la nivelul UE.
Incertitudini si riscuri semnificative decurg de asemenea din mediul extern, in conditiile redresarii relativ mai solide a economiilor europene in trimestrul III, care ar putea fi insa intrerupta sau chiar inversata usor de noul val pandemic si de masurile restrictive asociate.
In sedinta de astazi, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, dar si in conditiile incertitudinilor extrem de ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,50 la suta pe an; totodata, a decis mentinerea la 1,00 la suta pe an a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit si la 2,00 la suta pe an a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard). Date fiind evolutia creditului in valuta si nivelul adecvat al rezervelor valutare, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele in valuta ale institutiilor de credit la nivelul de 5 la suta de la 6 la suta incepand cu perioada de aplicare 24 noiembrie -23 decembrie 2020.
Masura vizeaza inclusiv continuarea armonizarii mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele si practicile in materie ale Bancii Centrale Europene si ale principalelor banci centrale din statele membre ale Uniunii Europene. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei se mentine la nivelul de 8 la suta.
Consiliul de administratie al BNR considera ca o asemenea calibrare a conduitei politicii monetare este de natura sa sustina redresarea activitatii economice pe orizontul prognozei, in vederea aducerii si consolidarii pe termen mediu a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta de inflatie de 2,5 la suta ±1 punct procentual, in conditii de protejare a stabilitatii financiare".
