BNR A REDUS RATA DOBANZII – Iata cat va fi din 18 ianuarie

503

Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis vineri, 15 ianuarie 2020, reducerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,25 la suta pe an, de la 1,50 la suta pe an, incepand cu 18 ianuarie 2021.

BNR a mai decis reducerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la suta pe an, de la 1,00 la suta pe an, si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 1,75 la suta pe an de la 2,00 la suta pe an, dar si pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Potrivit Bancii Nationale, rata anuala a inflatiei a continuat sa descreasca in ultimele doua luni ale anului 2020, coborand la 2,14 la suta in noiembrie, de la 2,24 la suta in octombrie, si la 2,06 la suta in decembrie – vizibil sub punctul central a tintei si marginal sub nivelul prognozat -, amplificandu-si astfel scaderea considerabila fata de decembrie 2019, cand s-a situat la 4,04 la suta.

Banca Centrala arata ca evolutia din ultimele doua luni s-a datorat relativei accentuari a decelerarii inflatiei de baza, in conditiile in care impactul dezinflationist al evolutiei preturilor LFO a fost contrabalansat de cel decurgand din scumpirea combustibililor, a produselor din tutun si a energiei electrice.

Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat (care elimina din calculul inflatiei IPC preturile administrate, volatile, ale produselor din tutun si ale bauturilor alcoolice) s-a redus la 3,4 la suta in noiembrie, de la 3,6 la suta in octombrie, si la 3,3 la suta in decembrie 2020 – in linie cu cea mai recenta prognoza -, in principal pe seama efectelor de baza dezinflationiste asociate evolutiei preturilor unor produse alimentare procesate, precum si cu aportul minor al temperarii deprecierii in termeni anuali a leului in raport cu euro.

Dinamica acestei componente continua sa fie marcata de presiunile inflationiste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie, reflectand si asteptarile inflationiste asociate, la care se adauga influente venite din redinamizarea consumului in a doua parte a anului 2020, dar si din perturbari pe partea ofertei si din costuri asociate pandemiei si masurilor de prevenire a raspandirii infectiei cu coronavirus.

BNR mai arata ca rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum au scazut in luna decembrie la 2,6 la suta si 2,3 la suta, de la 2,9 la suta si, respectiv 2,7 la suta in luna octombrie:

„Activitatea economica a recuperat in trimestrul III o parte insemnata din contractia suferita anterior, reducandu-si declinul in termeni anuali la -5,7 la suta, de la -10,3 la suta in trimestrul II, in conditiile unei cresteri trimestriale de 5,8 la suta, dupa scaderea de -12,2 la suta din trimestrul II; dinamica revenirii a fost drastic franata de declinul productiei agricole, in absenta caruia, economia si-ar fi redus contractia in termeni anuali la -3,2 la suta.

Redresarea s-a datorat in principal consumului gospodariilor populatiei, care s-a redinamizat puternic dupa ridicarea restrictiilor de mobilitate, inclusiv pe fondul situatiei relativ ameliorate a pietei muncii si al reaccelerarii cresterii venitului disponibil real. La randul sau, formarea bruta de capital fix a continuat sa creasca usor in termeni anuali, in contextul reamplificarii dinamicii constructiilor, cu aportul solid al investitiilor publice, precum si cu sprijinul programelor guvernamentale.

Totodata, exportul net si-a diminuat vizibil contributia negativa la dinamica anuala a PIB, in conditiile in care redresarea consistenta a exporturilor a devansat-o ca magnitudine pe cea a importurilor de bunuri si servicii, antrenand si o scadere a deficitului balantei comerciale in raport cu aceeasi perioada a anului trecut. Deficitul de cont curent si-a reluat insa cresterea in termeni anuali, exclusiv ca urmare a reinrautatirii balantei veniturilor primare, pe seama fluxurilor profiturilor reinvestite.

Cele mai recente date statistice evidentiaza o dinamica peste asteptari a activitatii economice in primele luni din trimestrul IV 2020, desi sensibil incetinita pe ansamblul sau, in conditiile evolutiilor mixte inregistrate la nivel sectorial, sub impactul reacutizarii pandemiei de coronavirus si al noilor restrictii instituite progresiv pe plan intern si in alte tari din UE, mai putin severe totusi decat cele din primul val.

Astfel, in intervalul octombrie-noiembrie, vanzarile cu amanuntul au recuperat integral contractia suferita in primavara, urcand vizibil peste nivelul din februarie 2020 si ramanand in teritoriul pozitiv ca dinamica anuala, in timp ce serviciile prestate populatiei si-au reamplificat considerabil contractia fata de aceeasi perioada a anului trecut.

In acelasi timp, volumului lucrarilor de constructii a continuat sa creasca intr-un ritm anual de doua cifre, in timp ce productia industriala si-a cvasi-intrerupt tendinta de restrangere a declinului in termeni anuali, la fel ca si deficitul comercial; inclusiv pe acest fond, deficitul de cont curent si-a marit avansul fata de perioada similara a anului trecut.

Evolutiile de pe piata financiara au resimtit in perioada recenta influentele ameliorarii perceptiei investitorilor asupra perspectivei economiei romanesti si ale cresterii apetitului global pentru risc, de natura sa contribuie si la relaxarea conditiilor lichiditatii de pe segmentul monetar.

Pe acest fond, principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au prelungit, iar apoi si-au accelerat descresterea, iar randamentele titlurilor de stat si-au accentuat miscarea descendenta. La randul ei, rata medie a dobanzii la creditele noi a consemnat pe ansamblul primelor doua luni ale trimestrului IV 2020 o noua scadere in raport cu media trimestrului anterior, coborand in octombrie la minimul ultimilor 3 ani.

Diferentialul ratelor dobanzilor de pe piata financiara a contribuit la stabilitatea relativa a cursului de schimb al leului, in conditiile unei scaderi treptate a acestuia, inclusiv in prima parte a lunii ianuarie 2021.

Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa se mareasca in primele doua luni ale trimestrului IV 2020 – ajungand la 4,6 la suta in noiembrie, de la 4,0 la suta in septembrie -, in conditiile accelerarii cresterii creditelor in lei ale societatilor nefinanciare, pe fondul programului IMM Invest Romania si al tendintei generale de scadere a ratelor dobanzilor. Ponderea in total a componentei in lei a urcat in noiembrie la 69,3 la suta, reprezentand recordul perioadei post-ianuarie 1996.

Cele mai recente evaluari reconfirma perspectiva cresterii usoare a ratei anuale a inflatiei in primele doua luni ale anului curent, sub impactul unor factori pe partea ofertei, urmata de o mica scadere la finele trimestrului I. Evolutia este compatibila cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu publicata in Raportul asupra inflatiei din noiembrie 2020, care indica plasarea dinamicii inflatiei in proximitatea punctului central al tintei pe orizontul relevant pentru politica monetara, pe fondul manifestarii efectelor dezinflationiste ale deficitului de cerere agregata.

Incertitudini si riscuri la adresa perspectivei inflatiei decurg din conduita viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri, cel putin pana la aprobarea bugetului public pentru 2021, care sa jaloneze coordonatele necesarei consolidari fiscale ce va fi probabil initiata in acest an, potrivit unor masuri anuntate recent de Guvern; consolidarea se cere a fi sprijinita de absorbtia fondurilor europene alocate Romaniei prin pachetul de redresare economica si prin bugetul multianual agreate la nivelul UE.

Importante sunt si incertitudinile asociate liberalizarii incepand cu 1 ianuarie 2021 a pietei energiei electrice pentru consumatorii casnici, cu potentiale implicatii mai pronuntate asupra dinamicii IPC.
Incertitudini si riscuri semnificative decurg, de asemenea, din mediul extern, in contextul prelungirii actualului val pandemic si al restrictiilor de mobilitate asociate, de natura sa afecteze redresarea economiilor europene, probabil pana cand campaniile de vaccinare isi vor arata efectele.

In sedinta de astazi, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat reducerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,25 la suta pe an, de la 1,50 la suta pe an, incepand cu data de 18 ianuarie 2021.

Totodata, a decis reducerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la suta pe an, de la 1,00 la suta pe an, si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 1,75 la suta pe an, de la 2,00 la suta pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Consiliul de administratie al BNR considera ca, in conditiile decalajelor de transmitere a impulsurilor ratei dobanzii de politica monetara, o asemenea calibrare a politicii monetare este de natura sa sustina redresarea activitatii economice pe orizontul prognozei, in vederea aducerii si consolidarii pe termen mediu a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta de inflatie de 2,5 la suta ±1 punct procentual, in conditii de protejare a stabilitatii financiare”.

1 comentariu la “BNR A REDUS RATA DOBANZII – Iata cat va fi din 18 ianuarie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *