BNR A MAJORAT RATA DOBANZII – Decizia, anuntata dupa caderea Guvernului Citu

1406

sursa foto: digi24

Banca Nationala a Romaniei condusa de Mugur Isarescu a decis majorarea ratei dobanzii de politica monetara. Anuntul oficial a fost facut dupa demiterea Guvernului Citu. Rata dobanzii de politica monetara reprezinta rata dobanzii utilizata pentru principalele operatiuni de piata monetara ale Bancii Centrale.

Astfel, consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta de marti, 5 octombrie 2021, a hotarat urmatoarele:
-majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,50 la suta pe an, de la 1,25 la suta pe an, incepand cu data de 6 octombrie 2021;
-majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la suta pe an, de la 0,75 la suta pe an, si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 2,00 la suta pe an, de la 1,75 la suta pe an, incepand cu data de 6 octombrie 2021;
-pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

A crescut inflatia

Potrivit BNR, rata anuala a inflatiei a urcat in iulie 2021 la 4,95 la suta, de la 3,94 la suta in iunie, iar in august la 5,25 la suta, considerabil deasupra limitei superioare a intervalului tintei si usor peste nivelul prognozat. Cresterea a fost determinata si in acest interval aproape integral de componente exogene ale IPC, mai cu seama de majorarea considerabila a preturilor gazelor naturale si energiei electrice in luna iulie, si intr-o mai mica masura de continuarea scumpirii combustibililor, preponderent pe seama categoriei non-benzina si motorina:
“Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat s-a marit la 3,0 la suta in iulie, de la 2,9 la suta in iunie, si la 3,2 la suta in august, depasind astfel usor previziunile. Evolutia ei reflecta, in principal, efecte ale cresterii cotatiilor unor marfuri, inclusiv agroalimentare, si a costurilor cu energia si transportul, precum si influentele cererii sporite de bunuri si servicii, suprapuse celor venite din constrangeri pe partea ofertei, alaturi de ajustarile in sens ascendent ale anticipatiilor inflationiste pe termen scurt.
Rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum au crescut la 3,3 la suta si 2,6 la suta in august, de la 2,9 la suta, respectiv 2,4 la suta in luna iunie 2021.
Activitatea economica a continuat sa creasca in trimestrul II 2021, intr-un ritm trimestrial relativ incetinit – de 1,8 la suta, fata de 2,5 la suta in trimestrul I -, dar ceva mai alert decat s-a anticipat, depasind moderat nivelul sau pre-pandemie. Evolutia face probabila marirea excedentului de cerere agregata in acest interval in linie cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu. Totodata, pe fondul efectului de baza asociat contractiei severe suferite de economie in perioada similara a anului trecut, dinamica ei anuala s-a majorat in trimestrul II la 13,0 la suta, de la -0,2 la suta in trimestrul I.
Cresterea abrupta a variatiei anuale a PIB a fost sustinuta de toate componentele majore ale cererii agregate, dar in proportii considerabil diferite. Principalul determinant l-a constituit consumul privat, care s-a marit totusi sub asteptari in termeni anuali, si a fost secondat indeaproape, ca aport, de variatia stocurilor. O contributie pozitiva, desi mult mai modesta, a fost adusa de formarea bruta de capital fix, in contextul redinamizarii puternice a constructiilor noi, in principal pe seama segmentului rezidential, care a devansat, ca impact, scaderea considerabila a variatiei investitiilor nete in uti¬laje (inclusiv mijloace de transport).

Exporturile

In acelasi timp, exportul net si-a diminuat aportul negativ la dinamica anuala a PIB in trimestrul II, in conditiile in care cresterea deosebit de ampla a variatiei exporturilor de bunuri si servicii inclusiv pe fondul unui efect de baza a surclasat-o pe cea a importurilor. Soldul negativ al balantei comerciale si-a accelerat insa cresterea in termeni anuali, in timp ce dinamica anuala a deficitului de cont curent s-a redus considerabil fata de trimestrul I, sub influenta relativei ameliorari a balantelor veniturilor, ramanand totusi superioara valorilor medii din 2019 si 2020.
Evolutiile recente ale indicatorilor cu frecventa ridicata sugereaza o usoara accelerare a cresterii trimestriale a economiei in trimestrul III, dar exclusiv pe seama performantelor mult mai bune ale agriculturii, implicand, in contextul efectului de baza asociat redresarii solide din perioada similara a anului trecut, o scadere modesta a dinamicii anuale a PIB.
Relevanta este mentinerea, in iulie, la un nivel ridicat, dar considerabil diminuat fata de trimestrul II, a dinamicii anuale a comertului cu amanuntul, a celui auto-moto si a serviciilor prestate populatiei. Productia industriala si comenzile noi in industria prelucratoare si-au incetinit insa puternic cresterea fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar activitatea din constructii a suferit un mic declin in termeni anuali.
La randul lor, exporturile de bunuri si servicii si-au redus consistent variatia anuala in iulie si mult mai pronuntat decat importurile, cu consecinta accelerarii puternice a cresterii in termeni anuali a deficitului comercial. Pe acest fond, deficitul de cont curent a continuat sa se majoreze, depasind pe ansamblul primelor sapte luni ale anului cu peste 70 la suta nivelul inregistrat in perioada similara a anului anterior.

Piata financiara

Pe piata financiara, principalele cotatii ale segmentului monetar interbancar s-au mentinut in iulie in preajma minimelor ultimilor aproximativ 4 ani, pentru ca in luna august si mai cu seama in septembrie sa cunoasca ajustari ascendente, in contextul relativei inaspriri a conditiilor lichiditatii, dar si al consolidarii asteptarilor privind cresterea in viitorul apropiat a ratei dobanzii de politica monetara. Pe acest fond, precum si ca urmare a evolutiilor de pe piata financiara internationala, randamentele titlurilor de stat si-au accentuat parcursul crescator in a doua parte a trimestrului III, mai ales pe scadentele medii si lungi. Totodata, cursul de schimb leu/euro si-a corectat relativ rapid scaderea consemnata in prima parte a trimestrului III sub influenta unor factori sezonieri, iar ulterior a continuat sa manifeste o tendinta moderat ascendenta, inclusiv in conditiile diferentialului ratelor dobanzilor si ale tensionarii mediului politic intern.

Creditele in lei

Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a urcat mai ferm in teritoriul de doua cifre in primele doua luni ale trimestrului III 2021, pana la 12,7 la suta, ca medie a intervalului, de la 9,8 la suta in trimestrul II, in contextul intensificarii fara precedent a activitatii de creditare in moneda nationala in luna iulie, inclusiv cu sustinerea programelor guvernamentale, dar si al dinamizarii moderate a creditului in valuta. Componenta in lei a continuat astfel sa-si accelereze cresterea, pana la 17,4 la suta in iulie-august – cea mai inalta valoare din ultimii 5 ani – de la 15,2 la suta in trimestrul II, iar ponderea ei in total s-a marit in luna august la 71,3 la suta.
Actualele evaluari releva perspectiva cresterii ratei anuale a inflatiei la valori semnificativ mai inalte pe orizontul scurt de timp decat cele anticipate anterior, sub impactul socurilor pe partea ofertei. Determinante sunt noile majorari ample anticipate a fi consemnate de preturile produselor energetice, in principal de pretul gazelor naturale, pe fondul ascensiunii abrupte a cotatiilor pe piata en-gros autohtona si pe plan european si, intr-o mai mica masura, de pretul combustibililor, prioritar pe seama componentei non-benzina si motorina. Acestea sunt de natura sa amplifice si sa prelungeasca deviatia pozitiva a ratei anuale a inflatiei de la limita de sus a intervalului tintei, dar sa genereze ulterior efecte de baza dezinflationiste semnificative.
Valul patru al pandemiei si masurile restrictive asociate genereaza incertitudini si riscuri crescute la adresa previziunilor, cel putin in perspectiva apropiata, in conditiile inrautatirii alerte a situatiei sanitare si ale nivelului foarte scazut al vaccinarii pe plan intern, cu potential impact negativ inclusiv asupra evolutiilor de pe piata muncii, aflate pana de curand intr-o ameliorare evidenta.
Incertitudini si riscuri semnificative decurg, insa, si din conduita viitoarea a politicii fiscale, date fiind, indeosebi, coordonatele recentei rectificari bugetare si eventuala prelungire a instabilitatii mediului politic intern, de natura sa pericliteze consolidarea bugetara – proces vital pentru stabilitatea macroeconomica. O sursa de incertitudini si riscuri ramane absorbtia fondurilor europene, in special a celor aferente programului Next Generation EU, importanta din aceasta perspectiva fiind finalizarea aprobarii Planului national de redresare si rezilienta, precum si a procedurilor de natura juridica si tehnica ce conditioneaza inceperea atragerii sumelor alocate.

Riscuri semnificative



Riscuri semnificative continua, de asemenea, sa vina din evolutia cotatiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice si agroalimentare, precum si din blocaje in lanturile de productie si aprovizionare, de natura sa accelereze inflatia pe plan mondial.
In sedinta de astazi, 5 octombrie 2021, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,50 la suta pe an, de la 1,25 la suta pe an, incepand cu data de 6 octombrie 2021, concomitent cu pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara; totodata, a decis majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la suta pe an si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 2,00 la suta pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizeaza readucerea si mentinerea ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe orizontul mai indepartat de timp, intr o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile in contextul procesului de consolidare fiscala, si in conditii de protejare a stabilitatii financiare.
BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si este pregatita sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu”.

1 comentariu la “BNR A MAJORAT RATA DOBANZII – Decizia, anuntata dupa caderea Guvernului Citu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *