BNR A MAJORAT RATA DOBANZII – Deciziile luate de Consiliul de Administratie
Banca Nationala a Romaniei condusa de Mugur Isarescu a decis majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 3,75 la suta pe an, de la 3,00 la suta pe an, incepand cu data de 11 mai 2022.
Consiliul de administratie al BNR a hotarat:
-majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 3,75 la suta pe an, de la 3,00 la suta pe an, incepand cu data de 11 mai 2022;
-majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75 la suta pe an, de la 4,00 la suta pe an si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 2,75 la suta, de la 2,00 la suta pe an, incepand cu data de 11 mai 2022;
-pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara;
mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Rata inflatiei
BNR anunța ca rata anuală a inflației a consemnat un nou salt în martie 2022, urcând la 10,15 la sută, de la 8,53 la sută în februarie, în principal ca efect al accentuării scumpirii alimentelor procesate și combustibililor, sub impactul creșterii abrupte a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și țițeiului, odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia și cu impunerea sancțiunilor internaționale.
Potrivit bancii Centrale, in trimestrul I 2022, rata anuală a inflației a înregistrat astfel o nouă creștere substanțială (de la 8,19 la sută în decembrie 2021) și peste așteptări, cu o contribuție însă mult mai modestă din partea componentelor exogene ale IPC, în condițiile aplicării schemelor de plafonare a prețurilor la energie pentru populație. Pe acest fond, scăderile de dinamică consemnate de prețurile energiei electrice și gazelor naturale pe ansamblul trimestrului I au contrabalansat în bună măsură influențele creșterii ample a prețului combustibililor și a prețurilor LFO.
Iata anuntul BNR:
"Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta de astazi, 10 mai 2022, a hotarat urmatoarele:
-majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 3,75 la suta pe an, de la 3,00 la suta pe an, incepand cu data de 11 mai 2022;
-majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75 la suta pe an, de la 4,00 la suta pe an si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 2,75 la suta, de la 2,00 la suta pe an, incepand cu data de 11 mai 2022;
-pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara;
-mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Nou salt al inflatiei
Rata anuala a inflatiei a consemnat un nou salt in luna martie 2022, urcand la 10,15 la suta, de la 8,53 la suta in februarie, in principal ca efect al accentuarii scumpirii alimentelor procesate si combustibililor, sub impactul cresterii abrupte a cotatiilor marfurilor agroalimentare si titeiului, odata cu invadarea Ucrainei de catre Rusia si cu impunerea sanctiunilor internationale.
In trimestrul I 2022, rata anuala a inflatiei a inregistrat astfel o noua crestere substantiala (de la 8,19 la suta in decembrie 2021) si peste asteptari, cu o contributie insa mult mai modesta din partea componentelor exogene ale IPC, in conditiile aplicarii schemelor de plafonare a preturilor la energie pentru populatie. Pe acest fond, scaderile de dinamica consemnate de preturile energiei electrice si gazelor naturale pe ansamblul trimestrului I au contrabalansat in buna masura influentele cresterii ample a pretului combustibililor si a preturilor LFO.
Trend ascendent
Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accentuat considerabil trendul ascendent in trimestrului I 2022, inclusiv fata de previziuni, marindu-se de la 4,7 la suta in decembrie 2021, la 7,1 la suta in martie. Evolutia ei continua sa reflecte efectele majorarilor ample cvasi-generalizate ale cotatiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, si ale costurilor crescute cu energia si transportul, alaturi de influentele blocajelor in lanturi de productie, potentate pe plan intern de cotele inalte ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt, de rezilienta cererii pe anumite segmente, precum si de ponderea insemnata detinuta in cosul de consum de produsele alimentare si de cele importate.
Socurile globale
Prin urmare, cresterea accentuata a ratei anuale a inflatiei in trimestrul I 2022 a continuat sa fie determinata de socurile globale pe partea ofertei, amplificate in acest interval de declansarea razboiului din Ucraina si de sanctiunile instituite, ce au accelerat ascensiunea puternica a inflatiei pe plan mondial, inclusiv in numeroase state europene. Astfel, cresteri mari ale ratei anuale a inflatiei, inclusiv a celei de baza, au fost consemnate in multe tari din Europa si in SUA, in conditiile unei situatii macroeconomice fara precedent in ultimele decenii.
Rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) au crescut in martie 2022 la 6,5 si la 5,6 la suta, de la 5,0 la suta, respectiv, 4,1 la suta, in luna decembrie 2021.
Noile date statistice reconfirma comprimarea activitatii economice cu 0,1 la suta in trimestrul IV 2021 fata de trimestrul precedent, ca urmare a deteriorarii semnificative a performantelor agriculturii, evolutie ce implica mentinerea excedentului de cerere agregata la o valoare scazuta in acest interval, in linie cu previziunile din februarie, inclusiv ca efect al revizuirii recente a datelor statistice privind evolutia PIB in cursul anilor 2020 si 2021.
Se reconfirma, totodata, scaderea dinamicii anuale a PIB la 2,4 la suta in trimestrul IV 2021, de la 6,9 la suta in precedentele trei luni, pe seama slabirii considerabile a ritmului absorbtiei interne. In schimb, exportul net si-a redus aportul negativ la avansul PIB, in conditiile in care scaderea dinamicii anuale a volumului importurilor de bunuri si servicii a devansat-o pe cea a volumului exporturilor.
Soldul negativ al balantei comerciale
Pe acest fond, cresterea anuala a soldului negativ al balantei comerciale a decelerat semnificativ fata de trimestrul III, data fiind si restrangerea decalajului nefavorabil dintre variatia preturilor importurilor si cea a preturilor exporturilor. Deficitul de cont curent si-a marit insa substantial avansul in termeni anuali, sub influenta deteriorarii balantei veniturilor secundare, ponderea acestuia in PIB majorandu-se astfel la 7,0 la suta pe ansamblul anului 2021, de la 5,0 la suta in 2020.
Cele mai recente date si analize indica o reaccelerare usoara a cresterii economiei in trimestrul I 2022, urmata insa de o cvasi-stagnare in trimestrul II, sub impactul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate. Evolutia PIB din trimestrul I implica totusi o descrestere usoara a dinamicii lui anuale si in acest interval, pe fondul continuarii manifestarii unui efect de baza, dupa cum arata si indicatorii cu frecventa ridicata.
Astfel, mentinerea cvasi-constanta a ritmului anual de crestere a comertului cu ama¬nuntul si a celui auto-moto in intervalul ianuarie-februarie a fost acompaniata de scaderea puternica a acestuia pe segmentul serviciilor prestate populatiei.
Productia industriala
Dinamica anuala a productiei industriale s-a marit totusi usor, revenind astfel in teritoriul pozitiv, iar volumul lucrarilor de constructii si-a accelerat considerabil cresterea in termeni anuali. Totodata, majorarea ceva mai pronuntata consemnata pe ansamblul celor doua luni de variatia anuala a importurilor de bunuri si servicii in raport cu cea a exporturilor reflecta cu precadere efectul nefavorabil al evolutiilor preturilor externe. Acesta a determinat insa o accentuare semnificativa a cresterii deficitului comercial fata de aceeasi perioada a anului trecut, dar mai modesta a deficitului de cont curent, in conditiile ameliorarii balantei veniturilor secundare, inclusiv pe seama intrarilor de fonduri europene de natura contului curent.
Rata somajului
In acelasi timp, efectivul salariatilor din economie si-a prelungit ascensiunea usoara in primele doua luni din 2022, dar in contextul unor evolutii neuniforme la nivel sectorial, in timp ce rata somajului BIM a ramas constanta in trimestrul I, la 5,7 la suta, vizibil peste valorile pre-pandemice si semnificativ deasupra minimului istoric consemnat in august 2019. Deficitul de forta de munca raportat de companii si-a accelerat insa cresterea, inclusiv in debutul trimestrului II, ramanand totusi semnificativ sub varful din anii pre-pandemie, iar intentiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat in aprilie, mai ales in comert si servicii - probabil si ca urmare a ridicarii restrictiilor de mobilitate -, dar mai modest in industrie, inclusiv in contextul efectelor si incertitudinilor generate de razboiul din Ucraina si de sanctiunile instituite.
Pe piata financiara, principalele cotatii ale segmentului monetar interbancar au continuat sa creasca relativ alert in perioada recenta, sub impulsul majorarii ratei dobanzii de politica monetara din aprilie, precum si pe fondul controlului ferm exercitat de banca centrala asupra lichiditatii de pe piata si al asteptarilor privind cresterea pe mai departe a ratei dobanzii-cheie.
Titlurile de stat
La randul lor, randamentele titlurilor de stat si-au prelungit ori si-au accentuat traiectoria ascendenta, inclusiv sub influenta unei noi deteriorari a sentimentului investitorilor financiari fata de pietele din regiune, in contextul razboiului din Ucraina, dar si al expectatiilor privind cresterea relativ mai alerta a ratei dobanzii de catre Fed. Totodata, rata medie a dobanzii la depozitele noi la termen si-a accelerat considerabil cresterea in martie si pe ansamblul trimestrului I 2022. In aceasta conjunctura, cursul de schimb leu/euro s-a mentinut relativ stabil si in luna aprilie.
Creditul acordat sectorului privat
Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a stopat ascensiunea in martie, dar la un nivel deosebit de inalt, de 15,7 la suta (15,8 la suta in februarie), in contextul intensificarii puternice a activitatii de creditare, mai cu seama pe segmentul societatilor financiare, si cu un aport in crestere, dar relativ modest, al programelor guvernamentale. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat a continuat sa se mareasca, ajungand la 72,7 la suta. In sedinta de astazi, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia mai 2022, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile.
Prognoza actualizata evidentiaza o noua deteriorare considerabila a perspectivei inflatiei, in conditiile in care traiectoria prognozata a dinamicii ei anuale cunoaste o ampla revizuire suplimentara in sens ascendent pe intregul orizont de prognoza, sub impactul puternic al socurilor globale pe partea ofertei, amplificate si prelungite de razboiul din Ucraina si de sanctiunile impuse Rusiei.
Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa-si accentueze ascensiunea in trimestrul II 2022 si sa descreasca doar gradual in urmatoarele patru trimestre, dar mai alert ulterior, pe fondul unor ample efecte de baza si in conditiile restrangerii excedentului de cerere agregata spre valori cvasi-nule. Prin urmare, dinamica inflatiei va urca probabil considerabil peste nivelurile previzionate anterior si va cobori la niveluri de o cifra doar in semestrul II 2023, ramanand deasupra intervalului tintei la finele orizontului prognozei.
Inflatia
Determinante pentru noua perspectiva a inflatiei sunt majorarile mult mai ample anticipate ale preturilor alimentelor procesate si combustibililor, precum si ale preturilor gazelor naturale si energiei electrice, al caror impact inflationist va fi insa atenuat substantial pana in martie 2023 de schemele de plafonare a preturilor la energie pentru consumatorii casnici, dar se va evidentia pregnant ulterior, contrabalansand partial si temporar influentele de sens opus venite din efecte de baza si din corectii probabile ale cotatiilor marfurilor energetice.
Incertitudini sunt totusi asociate impactului prezumat, dar si duratei, schemelor de plafonare a preturilor la energie extinse pana in luna martie 2023, iar riscuri notabile continua sa vina din evolutia cotatiilor materiilor prime, mai ales a celor agroalimentare si energetice, precum si din acutizarea/prelungirea blocajelor in lanturi de productie si aprovizionare, in contextul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate.
Razboiul din Ucraina
Razboiul din Ucraina si sanctiunile impuse Rusiei amplifica insa considerabil si incertitudinile si riscurile la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, prin efectele potential exercitate, pe multiple cai, asupra puterii de cumparare si increderii consumatorilor, precum si asupra activitatii, profiturilor si planurilor de investitii ale firmelor, dar si prin afectarea economiei europene/globale si a perceptiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finantare.
Incertitudini si riscuri
O sursa importanta de incertitudini si riscuri ramane, de asemenea, absorbtia fondurilor europene, in special a celor aferente programului Next Generation EU, care este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor aprobate.
Incertitudini si riscuri sunt insa asociate si conduitei politicii fiscale, avand in vedere cerinta continuarii consolidarii bugetare in contextul procedurii de deficit excesiv si al tendintei generale de inasprire a conditiilor de finantare, dar intr-o conjunctura economica si sociala dificila pe plan intern si global, marcata puternic de razboiul din Ucraina si de sanctiunile instituite.
Deosebit de relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE si Fed, precum si nivelul si dinamica majorarii ratelor dobanzilor reprezentative de catre bancile centrale din Cehia, Polonia si Ungaria.
In sedinta de astazi, 10 mai 2022, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor extrem de ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 3,75 suta pe an, de la 3,00 la suta pe an, incepand cu data de 11 mai 2022. Totodata, s-a decis majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75 la suta pe an, de la 4,00 la suta pe an, si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 2,75 la suta pe an, de la 2,00 la suta, precum si pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile CA al BNR urmaresc ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, precum si stimularea economisirii prin cresterea ratelor dobanzilor bancare, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile”.
