BNR A MAJORAT DOBANDA CHEIE – Se aplica din 10 februarie. Banca Centrala vrea pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara

706

Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis in sedinta de miercuri, 9 februarie 2022, majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50 la suta pe an, de la 2,00 la suta pe an, incepand cu 10 februarie 2022.

Banca Centrala a mai decis majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,50 la suta pe an, de la 3,00 la suta pe an si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 1,50 la suta, de la 1,00 la suta pe an, incepand cu data de 10 februarie 2022. BNR anunta pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara, dar si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Cresterea ratei inflatiei

Potrivit BNR, scenariul actual, intocmit pe baza datelor disponibile si a reglementarilor in vigoare, evidentiaza o inrautatire considerabila a perspectivei pe termen scurt a inflatiei, sub impactul puternic al socurilor pe partea ofertei, in principal al preturilor la energie, in conditiile in care traiectoria prognozata a dinamicii ei anuale cunoaste o noua revizuire substantiala in sens ascendent pe orizontul scurt de timp.
Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa-si accentueze semnificativ cresterea in trimestrul II 2022 si sa urce la un nivel de doua cifre, in principal ca efect al unor majorari mult mai ample ale preturilor gazelor naturale si energiei electrice, ce se vor evidentia pregnant dupa suspendarea in luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici. Totodata, ulterior, rata anuala a inflatiei va descreste probabil doar gradual, pe o traiectorie mult superioara celei prognozate anterior, dar va cunoaste o ajustare descendenta relativ abrupta in prima parte a anului viitor si va reintra in intervalul tintei in trimestrul IV 2023, pe fondul unor efecte de baza ample, precum si al valorilor mult mai joase ale excedentului de cerere agregata anticipate pe orizontul prognozei si in scadere treptata de la mijlocul anului curent.

Iata anuntul BNR:

“Rata anuala a inflatiei a crescut la 8,19 la suta in decembrie 2021, de la 7,80 la suta in noiembrie, urcand si mai mult deasupra limitei superioare a intervalului tintei, in principal ca efect al continuarii scumpirii produselor energetice.
Pe ansamblul anului 2021, rata anuala a inflatiei s-a marit, astfel, cu 6,13 puncte procentuale (de la 2,06 la suta in decembrie 2020). O proportie de 80 la suta din crestere a venit insa din majorarea preturilor la gaze naturale, energie electrica si combustibili, iar jumatate din aportul de doar 15 la suta adus de inflatia de baza a apartinut alimentelor procesate, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat avansand la 4,7 la suta in decembrie 2021, de la 3,3 la suta in decembrie 2020. Prin urmare, cresterea ratei anuale a inflatiei a fost determinata aproape integral de socurile globale pe partea ofertei, ce au antrenat o ascensiune puternica a inflatiei pe plan mondial in 2021, inclusiv in numeroase state europene. Pe plan intern, efectele acestora au fost potentate de liberalizarea pietei energiei electrice pentru consumatorii casnici.
In trimestrul IV 2021, rata anuala a inflatiei a inregistrat o noua crestere (de la 6,29 la suta in septembrie), mai modesta totusi decat in intervalul anterior, in conditiile plafonarii si compensarii preturilor la energie pentru populatie, incepand cu luna noiembrie. Ascensiunea a fost antrenata, si de aceasta data, in principal de componente exogene ale IPC, mai cu seama de majorarile consemnate de preturile gazelor naturale si energiei electrice, precum si de pretul combustibililor – preponderent pe seama categoriei non-benzina si motorina –, carora li s-au alaturat influente mai modeste venite de pe segmentul LFO si de pe cel al preturilor administrate.
Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accelerat usor cresterea in trimestrul IV 2021, inclusiv in raport cu previziunile, marindu-se la 4,7 la suta in decembrie, de la 3,6 la suta in septembrie. Evolutia ei continua sa reflecte efectele cresterii cotatiilor marfurilor agroalimentare si a costurilor cu energia si transportul, precum si influentele blocajelor persistente in lanturile de productie si aprovizionare, potentate de asteptarile inflationiste pe termen scurt tot mai ridicate si de ponderea insemnata a bunurilor importate in cosul de consum.
Rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) au crescut in decembrie 2021 la 5,1 la suta si la 4,1 la suta, de la 3,6 la suta, respectiv, 2,9 la suta, in luna septembrie 2021.

Incetinirea cresterii activitatii economice

Noile date statistice reconfirma incetinirea cresterii activitatii economice in trimestrul III 2021 la 0,4 la suta, de la 1,5 la suta in trimestrul II, evolutie contrara asteptarilor, ce face probabila restrangerea excedentului de cerere agregata in acest interval la o valoare mult inferioara celei prognozate anterior, data fiind inclusiv revizuirea notabila in jos a datelor statistice privind dinamica economiei in semestrul I 2021, implicand si o depasire relativ mai modesta in trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.
In acelasi timp, se reconfirma scaderea dinamicii anuale a PIB la 7,4 la suta in trimestrul III, de la 13,9 la suta in trimestrul II, vizibil mai accentuata decat cea anticipata in noiembrie 2021. Ea a ramas totusi inalta din perspectiva istorica, cu aportul majoritar al consumului privat, precum si cu cel neobisnuit de mare adus de variatia stocurilor, in timp ce formarea bruta de capital fix a inregistrat un mic declin in raport cu perioada similara a anului trecut, in premiera pentru ultimele 11 trimestre. Si contributia exportului net la dinamica anuala a PIB a ramas negativa, dar s-a redus semnificativ fata de trimestrul precedent, chiar si in conditiile descresterii ceva mai pronuntate a variatiei anuale a exporturilor de bunuri si servicii, comparativ cu cea evidentiata in cazul importurilor. Soldul negativ al balantei comerciale si-a accelerat insa puternic cresterea in termeni anuali, in trimestrul III, ca efect al evolutiei relativ mai nefavorabile a preturilor importurilor.
Evolutiile si analizele recente indica o incetinire a cresterii economice si in trimestrul IV 2021, inclusiv in contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice si al blocajelor in lanturile de productie si aprovizionare, implicand scaderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasa decat cea anticipata in luna noiembrie 2021.
Relevanta este decelerarea semnificativa in octombrie-noiembrie 2021 a cresterii in termeni anuali a comertului cu amanuntul, contrabalansata doar partial de evolutia de sens opus evidentiata in cazul serviciilor prestate populatiei si in cel al comertului auto-moto. Totodata, dinamica anuala a productiei industriale a reintrat vizibil in teritoriul negativ in acest interval, iar cea a comenzilor noi in industria prelucratoare s-a injumatatit comparativ cu media trimestrului III.

Cresterea deficitului comercial

Volumul lucrarilor de constructii si-a diminuat, insa, contractia in termeni anuali, in timp ce exporturile de bunuri si servicii si-au redus ceva mai pronuntat variatia anuala decat importurile, dar exclusiv ca urmare a inrautatirii evolutiei preturilor externe. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat sa-si accelereze cresterea in termeni anuali, iar deficitul de cont curent si-a amplificat dinamica anuala, inclusiv sub influenta deteriorarii balantei veniturilor secundare. Astfel, pe ansamblul primelor 11 luni ale anului 2021, deficitul de cont curent l-a devansat cu 57 la suta pe cel inregistrat in perioada similara a anului anterior.
Pe piata muncii s-au facut simtite in trimestrul IV 2021 influentele blocajelor persistente in lanturile globale de productie si ale costurilor crescute cu energia si cu alte materii prime, precum si cele decurgand din valul patru al pandemiei, ce a agravat criza de sanatate publica pe plan intern, reclamand si reinstituirea unor restrictii de mobilitate. Informatii si sondaje recente indica insa o crestere mai evidenta a deficitului de forta de munca in luna ianuarie 2022 – la un nivel totusi vizibil inferior varfului atins in 2019 –, precum si intentii mai solide de angajare pe orizontul apropiat de timp fata de trimestrul IV 2021, cu posibile implicatii asupra renegocierilor salariale, mai ales in anumite sectoare, inclusiv in contextul ascensiunii alerte a ratei inflatiei.

Cursul de schimb leu/euro

Pe piata financiara, principalele cotatii ale segmentului monetar interbancar s-au mentinut relativ constante ulterior majorarii ratei dobanzii-cheie din luna ianuarie, la niveluri apropiate maximelor ultimilor doi ani. Totodata, randamentele titlurilor de stat si-au cvasi-stopat miscarea general ascendenta in prima luna din an, ramanand, totusi, semnificativ deasupra celor din regiune, indeosebi pe scadentele mai lungi. Cursul de schimb leu/euro a consemnat o usoara ajustare descendenta in ianuarie, desi mult mai modesta decat cele evidentiate in regiune, in principal pe fondul ameliorarii temporare a sentimentului pietei financiare internationale. Conditiile financiare au tins, insa, sa se inaspreasca pe plan extern, pe fondul deciziilor si semnalelor privind normalizarea mai rapida a conduitei politicii monetare de catre banci centrale majore.
Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa se mareasca in decembrie 2021, desi vizibil mai lent, urcand la 14,8 la suta, de la 14,6 la suta in noiembrie, cu aportul exclusiv al componentei in lei. Aceasta si-a prelungit trendul de accelerare a cresterii anuale, pana la 19,6 la suta in decembrie, de la 19,0 la suta in noiembrie, inclusiv cu sustinerea programelor guvernamentale, ponderea ei in total ajungand astfel la 72,4 la suta.

Scenariul actual

In sedinta de astazi, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia februarie 2022, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile. Scenariul actual, intocmit pe baza datelor disponibile si a reglementarilor in vigoare, evidentiaza o inrautatire considerabila a perspectivei pe termen scurt a inflatiei, sub impactul puternic al socurilor pe partea ofertei, in principal al preturilor la energie, in conditiile in care traiectoria prognozata a dinamicii ei anuale cunoaste o noua revizuire substantiala in sens ascendent pe orizontul scurt de timp.
Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa-si accentueze semnificativ cresterea in trimestrul II 2022 si sa urce la un nivel de doua cifre, in principal ca efect al unor majorari mult mai ample ale preturilor gazelor naturale si energiei electrice, ce se vor evidentia pregnant dupa suspendarea in luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici. Totodata, ulterior, rata anuala a inflatiei va descreste probabil doar gradual, pe o traiectorie mult superioara celei prognozate anterior, dar va cunoaste o ajustare descendenta relativ abrupta in prima parte a anului viitor si va reintra in intervalul tintei in trimestrul IV 2023, pe fondul unor efecte de baza ample, precum si al valorilor mult mai joase ale excedentului de cerere agregata anticipate pe orizontul prognozei si in scadere treptata de la mijlocul anului curent. In aceste conditii, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat va mai creste probabil usor pe parcursul a cateva luni, dar se va inscrie apoi pe o panta descendenta ceva mai pronuntata decat s-a prognozat anterior, urmand sa coboare la finele orizontului proiectiei sub valoarea anticipata anterior.

Compensarea preturilor la energie

Schemele de compensare a preturilor la energia electrica si gazele naturale pentru populatie prezumate a fi aplicate pana in luna martie 2022 vor imprima un parcurs neuniform ratei anuale a inflatiei pe orizontul apropiat de timp, aceasta fiind anticipata sa scada foarte usor in intervalul ianuarie-martie, dar sa consemneze un salt semnificativ in luna aprilie, odata cu revenirea preturilor la nivelurile prevazute in contracte. Caracteristicile schemelor de sprijin sunt totusi incerte, o eventuala modificare a duratei si/sau a continutului acestora fiind de natura sa afecteze semnificativ atat nivelul, cat si traiectoria viitoare a dinamicii anuale a inflatiei, mai cu seama pe termen scurt. In acelasi timp, incertitudini semnificative raman asociate modului de evaluare si de includere in calculul IPC a impactului acestor scheme, iar riscuri notabile continua sa vina din evolutia cotatiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice si agroalimentare, inclusiv in contextul situatiei geopolitice Rusia-Ucraina, precum si din blocajele persistente in lanturile de productie si aprovizionare.
Incertitudini continua sa decurga si din evolutia pandemiei, in contextul fazei inca ascendente a actualului val pandemic, provocat de varianta mai contagioasa a coronavirusului, Omicron, dar mai putin virulenta, implicand o severitate mai scazuta si in atenuare a restrictiilor asociate, inclusiv in multe state europene. Totodata, o sursa importanta de incertitudini si riscuri ramane absorbtia fondurilor europene, in special a celor aferente programului Next Generation EU, care este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor aprobate. Incertitudini si riscuri sunt asociate insa si conduitei politicii fiscale, date fiind coordonatele programului bugetar pentru acest an, ce vizeaza progresul consolidarii fiscale conform angajamentelor asumate in cadrul procedurii de deficit excesiv, dar intr-un context economic si social dificil pe plan intern si la nivel global.

Deciziile luate

In sedinta de astazi, 9 februarie 2022, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50 suta pe an, de la 2,00 la suta pe an, incepand cu data de 10 februarie 2022. Totodata, s-a decis majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,50 la suta pe an, de la 3,00 la suta pe an si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 1,50 la suta, de la 1,00 la suta pe an, precum si pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile CA al BNR urmaresc ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, precum si stimularea economisirii prin cresterea ratelor dobanzilor bancare, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, intr o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile in contextul procesului de consolidare fiscala”.

1 comentariu la “BNR A MAJORAT DOBANDA CHEIE – Se aplica din 10 februarie. Banca Centrala vrea pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Ultimele articole

liternet