BNR A MAJORAT DOBANDA CHEIE LA 7% PE AN - Ratele bancare ar putea creste din nou. Institutia condusa de Isarescu anunta ca inflatia va scadea “probabil” in trimestrul I

Banca Nationala a Romaniei a majorat marti, 10 ianuarie 2023, dobanda-cheie la 7% pe an, de la 6,75 % cat era pana acum. Este vorba despre o crestere cu 0,25 puncte procentuale, ceea ce inseamna ca ratele bancare ar putea sa creasca.

Scopul majorarii dobanzii cheie este scaderea inflatiei. De fiecare data cand BNR majoreaza dobanda, este de asteptat ca si bancile sa creasca dobanzile atat la credite, cat si la depozite, pentru a tempera consumul pe credit.

Banca Centrala a mai decis si majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta pe an, de la 7,75 la suta pe an, si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6,00 la suta, de la 5,75 la suta pe an, incepand cu data de 11 ianuarie 2023. S-a stabilit si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

BNR arata ca potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei va scadea probabil in trimestrul I 2023, precizand ca a ajuns in noiembrie 2022 la 16,76 la suta, peste nivelul prognozat.

Banca Centrala precizeaza ca rata anuală a inflației a ajuns în noiembrie 2022 la 16,76 la sută, peste nivelul prognozat, după ce în octombrie a scăzut la 15,32 la sută, de la 15,88 la sută în septembrie. Creșterea a fost determinată și în acest interval mai cu seamă de majorarea prețurilor alimentelor, dar și de scumpirea mai pronunțată a mărfurilor nealimentare și a serviciilor de piață. Impactul lor a fost contrabalansat totuși consistent de scăderea dinamicii prețului combustibililor, pe fondul trendului descendent al cotației petrolului, precum și al plafonării prețului lemnelor de foc.

Iata anuntul BNR:

"Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta de astazi, 10 ianuarie 2023, a hotarat urmatoarele:
-majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00 la suta pe an, de la 6,75 la suta pe an, incepand cu data de 11 ianuarie 2023;
-majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta pe an, de la 7,75 la suta pe an, si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6,00 la suta, de la 5,75 la suta pe an, incepand cu data de 11 ianuarie 2023;
-mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Rata anuala a inflatiei a ajuns in noiembrie 2022 la 16,76 la suta, peste nivelul prognozat, dupa ce in octombrie a scazut la 15,32 la suta, de la 15,88 la suta in septembrie. Cresterea a fost determinata si in acest interval mai cu seama de majorarea preturilor alimentelor, incluzand categoria LFO, dar si de scumpirea mai pronuntata a marfurilor nealimentare si a serviciilor de piata. Impactul lor a fost contrabalansat totusi consistent de scaderea dinamicii pretului combustibililor, pe fondul trendului descendent al cotatiei petrolului, precum si al plafonarii pretului lemnelor de foc.
Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accelerat usor ascensiunea in primele doua luni din trimestrul IV 2022, contrar previziunilor, marindu-se de la 11,9 la suta in septembrie la 14,0 la suta in luna noiembrie 2022, ca urmare a cresterilor cvasi-generalizate de preturi consemnate pe cele trei segmente ale inflatiei de baza. Evolutia inflatiei CORE2 ajustat continua sa reflecte efectele majorarilor ample ale cotatiilor materiilor prime agroalimentare si ale costurilor cu energia si transportul, alaturi de influentele blocajelor in lanturi de productie. Acestea au fost potentate si in acest interval de cotele inalte ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt si de rezilienta cererii pe anumite segmente, precum si de ponderea insemnata detinuta in cosul de consum de produsele alimentare si de cele importate.
Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a crescut in luna noiembrie 2022 la 14,6 la suta, de la 13,4 la suta in septembrie. Totodata, rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza IAPC s-au marit in noiembrie la 13,1 la suta si la 11,4 la suta, de la 11,8 la suta, respectiv 10,2 la suta in septembrie 2022, ramanand insa la valori inferioare celor prevalente in regiune si in tarile baltice.
Activitatea economica a crescut in trimestrul III 2022 cu 1,3 la suta fata de precedentele trei luni, la fel ca in trimestrul II, depasind astfel semnificativ previziunile, evolutie ce face probabila o noua marire a excedentului de cerere agregata in acest interval, contrar asteptarilor.

Balanta comerciala, sold negativ

In schimb, fata de aceeasi perioada a anului anterior, cresterea PIB a continuat sa decelereze in trimestrul III 2022 - la 4,0 la suta de la 5,1 la suta in trimestrul II -, ramanand totusi insemnata din perspectiva istorica. Cresterea economica a fost sustinuta, de aceasta data, in principal de formarea bruta de capital fix, si doar in secundar de consumul gospodariilor populatiei, in timp ce evolutia exportului net a redevenit puternic contractionista, in conditiile in care dinamica anuala a volumului importului a depasit-o sensibil pe cea a volumului exportului de bunuri si servicii.
Pe acest fond, soldul negativ al balantei comerciale si-a accelerat considerabil cresterea in raport cu perioada similara a anului anterior, in pofida restrangerii decalajului nefavorabil dintre variatia anuala in scadere a preturilor importurilor si cea a preturilor exporturilor, iar deficitul de cont curent si-a dublat dinamica anuala.
Cele mai recente date si analize indica o incetinire semnificativa a cresterii economiei in trimestrul IV 2022 fata de intervalul precedent, sub impactul prelungirii razboiului din Ucraina si al extinderii sanctiunilor asociate, implicand o crestere totusi robusta a PIB fata de aceeasi perioada a anului 2021, pe fondul unui efect de baza.
Relevante din aceasta perspectiva sunt cresterile de dinamica anuala consemnate in octombrie de vanzarile cu amanuntul si de cele auto-moto, dar mai cu seama de serviciile prestate populatiei. In acelasi timp, volumul lucrarilor de constructii si-a accelerat puternic cresterea in prima luna din trimestrul IV 2022, iar productia industriala a continuat sa-si atenueze contractia in termeni anuali. Exporturile si-au redus insa considerabil variatia anuala si mult mai pronuntat decat importurile de bunuri si servicii, inclusiv in contextul evolutiei nefavorabile a preturilor externe, cu consecinta accelerarii cresterii in termeni anuali a deficitului comercial si a celui de cont curent.

Crestere usoara a angajarilor

Efectivul salariatilor din economie a consemnat noi cresteri in septembrie-octombrie 2022, dar sensibil inferioare celor din primul semestru al anului, iar rata somajului BIM s-a marit foarte usor in octombrie-noiembrie, dupa scaderea ei pana la 5,4 la suta in trimestrul III. Totodata, intentiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redus din nou in decembrie 2022, dupa o redresare vizibila in precedentele doua luni, iar deficitul de forta de munca raportat de companii a stagnat in trimestrul IV 2022 la nivelul diminuat atins in intervalul anterior.
Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au consemnat ajustari descendente graduale in noiembrie-decembrie 2022, pe fondul ameliorarii conditiilor lichiditatii, iar randamentele titlurilor de stat si-au accentuat descresterea, inclusiv sub influenta imbunatatirii sentimentului pietei financiare internationale si a perceptiei asupra riscului asociat pietelor financiare din regiune. Rata medie a dobanzii la creditele noi, precum si cea aferenta depozitelor noi la termen ale populatiei au continuat insa sa creasca in lunile octombrie si noiembrie 2022.
In aceasta conjunctura, reflectand si o crestere a atractivitatii relative a plasamentelor in moneda nationala, leul a manifestat o tendinta de apreciere fata de euro si in ultimele doua luni ale anului 2022. Totodata, in raport cu dolarul SUA, moneda nationala s-a intarit semnificativ, ca urmare a evolutiilor de pe pietele financiare internationale.
Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a accelerat descresterea in primele doua luni ale trimestrului IV 2022, ajungand la 13,2 la suta in noiembrie (16,0 la suta in septembrie), ca urmare a decelerarii cresterii componentei in lei, contrabalansata totusi usor de prelungirea ascensiunii dinamicii inalte a creditului in valuta. Prin urmare, ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat a continuat sa se reduca lent, pana la 69,4 la suta in noiembrie, de la 70,6 la suta in septembrie.

Inflatie de o cifra in trimestrul III

Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei va scadea probabil in trimestrul I 2023 in linie cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu (noiembrie 2022), dar va cobori semnificativ mai alert ulterior, ajungand la nivelul de o cifra inca din trimestrul III al anului curent, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare si compensare a preturilor la energie pana la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora incepand cu 1 ianuarie 2023.
In perspectiva apropiata, determinantii principali ai descresterii dinamicii anuale a inflatiei vor fi insa efectele de baza dezinflationiste asociate cresterilor ample consemnate anterior de preturile energiei si combustibililor, precum si trendul descendent relativ mai accentuat al cotatiei petrolului din ultimele luni.
Balanta riscurilor induse de socurile pe partea ofertei la adresa noii perspective a inflatiei este relativ echilibrata, date fiind evolutiile recente ale cotatiilor principalelor produse energetice si marfuri agroalimentare, precum si cele ale determinantilor majori ai acestora.
Razboiul din Ucraina si sanctiunile asociate continua insa sa genereze incertitudini si riscuri considerabile la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumparare si increderii consumatorilor, precum si asupra activitatii, profiturilor si planurilor de investitii ale firmelor, dar si prin potentiala afectare mai severa a economiei europene/globale si a perceptiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finantare.
Totodata, absorbtia fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor. Ea este insa esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, precum si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificate de razboiul din Ucraina si de inasprirea conditiilor economice si financiare pe plan international.

Incertitudini si riscuri

Incertitudini si riscuri semnificative sunt asociate insa si conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, tinta de deficit bugetar stabilita pentru 2023 in vederea continuarii consolidarii bugetare in contextul procedurii de deficit excesiv si al majorarii semnificative a costului finantarii, si, pe de alta parte, seturile de masuri de sprijin prevazute a fi aplicate ori prelungite in acest an, intr-o conjunctura economica si sociala ce ramane dificila pe plan intern si global, cu potentiale implicatii adverse asupra parametrilor bugetari.
Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.
In sedinta de astazi, 10 ianuarie 2023, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00 la suta pe an, de la 6,75 la suta pe an, incepand cu data de 11 ianuarie 2023. Totodata, s-a decis majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta pe an, de la 7,75 la suta pe an si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6,00 la suta pe an, de la 5,75 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Stimularea economisirii

Deciziile CA al BNR urmaresc ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, precum si stimularea economisirii prin cresterea ratelor dobanzilor bancare, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. In contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse.
BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si va continua sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu”.