BNR A MAJORAT DOBANDA-CHEIE – Creste de la 1,75 la 2% pe an. Banca Centrala: “Pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara”

Banca Nationala a Romaniei a majorat luni, 10 ianuarie 2022, dobanda-cheie. Astfel, Consiliul de administratie al BNR a decis majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2% 00 la suta pe an, de la 1,75 la suta pe an, incepand cu 11 ianuarie 2022. Rata dobanzii de politica monetara reprezinta rata dobanzii utilizata pentru principalele operatiuni de piata monetara ale BNR.

Banca Centrala a mai decis:

-extinderea coridorului simetric format de ratele dobanzilor facilitatilor permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale. Astfel, incepand cu 11 ianuarie 2022, rata dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) se majoreaza la 3,00 la suta pe an, de la 2,50 la suta pe an, iar rata dobanzii pentru facilitatea de depozit se mentine la 1,00 la suta pe an;
-pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara;
-mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Rata inflatiei

BNR arata ca rata anuala a inflatiei a urcat la 7,94 la suta in octombrie 2021, de la 6,29 la suta in septembrie, iar in noiembrie a scazut la 7,80 la suta, sub impactul plafonarii si compensarii preturilor la energia electrica si gazele naturale pentru populatie, depasind usor la finele celor doua luni din trimestrul IV nivelul prognozat. Cresterea ei a continuat sa fie determinata in principal de componente exogene ale IPC, influentele majore venind, in acest interval, mai cu seama din scumpirea consistenta a combustibililor, pe seama categoriei non-benzina si motorina, si intr-o mai mica masura din majorarea preturilor LFO.
Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a continuat sa creasca ceva mai alert decat s-a anticipat, marindu-se de la 3,6 la suta in septembrie, la 4,0 la suta in octombrie si la 4,3 la suta in noiembrie. Evolutia reflecta efectele cresterii ample a cotatiilor marfurilor agroalimentare si a costurilor cu energia si transportul, precum si influentele blocajelor persistente in lanturile de productie si aprovizionare, alaturi de cele venind din masuri de protectie contra infectiei cu coronavirus, toate potentate de asteptarile inflationiste pe termen scurt tot mai ridicate.
Rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum s-au marit in noiembrie la 4,5 la suta si la 3,7 la suta, de la 3,6 la suta, respectiv 2,9 la suta in luna septembrie 2021.

Activitatea economica si-a incetinit considerabil cresterea

Potrivit BNR, activitatea economica si-a incetinit considerabil cresterea in trimestrul III 2021 – la 0,4 la suta, de la 1,5 la suta in trimestrul II –, contrar asteptarilor. Evolutia face probabila restrangerea excedentului de cerere agregata in acest interval la o valoare mult inferioara celei prognozate, data fiind inclusiv recenta revizuire notabila in sens descendent a datelor statistice privind ritmul cresterii economiei in semestrul I 2021, implicand si o depasire relativ mai modesta in trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.
In acelasi timp, dinamica anuala a PIB a consemnat o scadere vizibil mai pronuntata in trimestrul III decat cea anticipata, la 7,4 la suta, de la 13,9 la suta in trimestrul II. Ea a ramas totusi inalta din perspectiva istorica, cu aportul majoritar al consumului privat, precum si cu cel neobisnuit de mare adus, si in acest interval, de variatia stocurilor. Contributia formarii brute de capital fix a devenit insa, in mod neasteptat, marginal negativa, in premiera pentru ultimele 11 trimestre, in principal ca efect al accentuarii contractiei lucrarilor de reparatii capitale, ce a devansat, ca impact, cresterile usoare in termeni anuali ale constructiilor noi si ale investitiilor nete in utilaje (inclusiv mijloace de transport).
Si contributia exportului net la dinamica anuala a PIB a ramas negativa, dar s-a redus semnificativ fata de trimestrul anterior, chiar si in conditiile unei scaderi ceva mai pronuntate a variatiei anuale a exporturilor de bunuri si servicii, in raport cu cea evidentiata in cazul importurilor. Soldul negativ al balantei comerciale si-a accelerat insa puternic cresterea in termeni anuali, in trimestrul III, pe fondul evolutiei relativ mai nefavorabile a preturilor bunurilor importurilor, in timp ce deficitul de cont curent a continuat sa-si reduca dinamica anuala, desi mult mai modest decat in trimestrul II, sub influenta ameliorarii variatiei anuale a soldurilor balantelor veniturilor.
Evolutiile recente ale indicatorilor cu frecventa ridicata sugereaza o stagnare a activitatii economice in trimestrul IV 2021, inclusiv in contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice si al blocajelor in lanturile de productie si aprovizionare, implicand scaderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasa decat cea anticipata in luna noiembrie 2021.

Scaderea substantiala a productiei industriale

“Relevante sunt decelerarea semnificativa in luna octombrie a cresterii in termeni anuali a comertului cu amanuntul, a celui auto-moto si a serviciilor prestate populatiei, precum si scaderea substantiala a productiei industriale si a portofoliului de comenzi in industria prelucratoare fata de perioada similara a anului trecut. In acelasi timp, volumul lucrarilor de constructii si-a accentuat declinul in termeni anuali in luna octombrie, pe seama evolutiilor de pe segmentul nerezidential si de pe cel al constructiilor ingineresti, iar exporturile de bunuri si servicii si-au redus considerabil variatia anuala si mult mai pronuntat decat importurile, cu consecinta accelerarii in continuare a cresterii in termeni anuali a deficitului comercial. Pe acest fond, dar si ca urmare a reinrautatirii considerabile a balantelor veniturilor, deficitul de cont curent si-a reaccelerat puternic cresterea in termeni anuali, valoarea lui cumulata pe ansamblul primelor 10 luni din an depasind-o cu circa 58 la suta pe cea inregistrata in perioada similara a anului anterior.
Evolutiile de pe piata muncii au resimtit in septembrie-octombrie 2021 influente venite din deteriorarea situatiei epidemiologice si din inasprirea restrictiilor de mobilitate, precum si din acutizarea blocajelor in lanturile globale de aprovizionare si din cresterea accentuata a costurilor cu energia si cu alte materii prime. Astfel, efectivul salariatilor din economie si-a stopat cresterea in septembrie, iar in octombrie s-a marit marginal, depasind foarte usor nivelul pre-pandemic. Totodata, rata somajului si-a corectat doar partial in septembrie cresterile semnificative consemnate in precedentele doua luni, iar in octombrie a ramas constanta, mentinandu-se astfel vizibil peste valorile pre-pandemice.

Piata financiara

Pe piata financiara, principalele cotatii ale segmentului monetar interbancar au continuat sa creasca relativ alert in noiembrie si decembrie 2021, atingand maxime ale ultimelor 21 de luni, sub impulsul noii majorari a ratei dobanzii de politica monetara, precum si pe fondul caracterului restrictiv al conditiilor lichiditatii si al asteptarilor privind cresterea pe mai departe a ratei dobanzii-cheie, potentate si de evolutiile din regiune. Randamentele titlurilor de stat si-au prelungit, de asemenea, cresterea, desi intr-un ritm relativ mai lent, inclusiv in contextul detensionarii scenei politice si al comportamentului mixt al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din economiile dezvoltate si din cele emergente, ramanand pe toate scadentele, semnificativ deasupra celor din regiune. In aceasta conjunctura, cursul de schimb leu/euro s-a mentinut relativ stabil pe palierul mai inalt atins la finele trimestrului III.
Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa urce in teritoriul de doua cifre in lunile octombrie si noiembrie, ajungand la 14,1 la suta, ca medie a intervalului, de la 12,9 la suta in trimestrul III, in conditiile prelungirii ascensiunii variatiei deosebit de inalte a componentei in lei, inclusiv cu sustinerea programelor guvernamentale, dar si pe fondul dinamizarii usoare a creditului in valuta. Componenta in lei si-a accelerat cresterea anuala pana la 18,5 la suta in acest interval, de la 17,8 la suta in trimestrul III, iar ponderea ei in total s-a marit in noiembrie la 72,0 la suta.

Rata anuala a inflatiei va creste

Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei va creste probabil gradual in urmatoarele luni, sub impactul socurilor pe partea ofertei, depasind valorile evidentiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021. Determinante pentru inrautatirea perspectivei apropiate a inflatiei sunt majorarile mai ample de preturi anticipate a fi consemnate de energia electrica si gazele naturale – chiar si in contextul aplicarii masurilor de compensare si plafonare –, precum si de alimentele procesate, in principal pe fondul ascensiunii cotatiilor produselor energetice si ale marfurilor agroalimentare. Impactul acestora este de natura sa amplifice si sa prelungeasca mai mult deviatia pozitiva a ratei anuale a inflatiei de la limita de sus a intervalului tintei, mai ales ulterior sistarii masurilor de compensare si plafonare a preturilor la energie, dar si sa genereze pe orizontul mai indepartat de timp efecte de baza dezinflationiste.
Incertitudini semnificative raman, totusi, asociate efectelor masurilor temporare de compensare si plafonare a preturilor la energia electrica si gazele naturale pentru populatie, precum si modului de evaluare si de includere a acestora in calculul IPC. Incertitudini si riscuri continua, de asemenea, sa vina din evolutia cotatiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice si agroalimentare, precum si din situatia blocajelor in lanturile globale de productie si aprovizionare.
In acelasi timp, evolutia pandemiei si a masurilor restrictive asociate ramane o sursa majora de incertitudini si riscuri la adresa previziunilor, cel putin pe termen scurt, in contextul tendintei de extindere la nivel national a valului pandemic provocat de varianta mai contagioasa a coronavirusului, Omicron, precum si al progresului insuficient al vaccinarii pe plan intern, dar si prin potentialul impact exercitat de acest val asupra economiilor europene, afectate puternic si de criza energetica si de persistenta blocajelor in lanturile de productie si aprovizionare.

Incertitudini si riscuri

Incertitudini si riscuri continua, de asemenea, sa fie asociate conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, deficitul bugetar potential inferior tintei inregistrat in 2021 si, pe de alta parte, coordonatele programului bugetar aprobat pentru anul in curs, ce vizeaza o accelerare a consolidarii fiscale, conform angajamentelor asumate in cadrul procedurii de deficit excesiv, dar intr-un context economic si social dificil pe plan intern si la nivel global. O sursa de incertitudini si riscuri ramane si absorbtia fondurilor europene, in special a celor aferente programului Next Generation EU, care este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor aprobate.

Deciziile luate

In sedinta de astazi, 10 ianuarie 2022, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,00 la suta pe an, de la 1,75 la suta pe an, incepand cu data de 11 ianuarie 2022, si pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara. Totodata, Consiliul de administratie al BNR a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobanzilor facilitatilor permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale, implicand majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,00 la suta pe an, de la 2,50 la suta pe an si mentinerea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 1,00 la suta pe an. Aceste decizii se circumscriu procesului de normalizare treptata a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, in conditii de mari incertitudini. In acelasi timp, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizeaza readucerea si mentinerea ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe orizontul mai indepartat de timp, intr o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile in contextul procesului de consolidare fiscala, si in conditii de protejare a stabilitatii financiare.
BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si este pregatita sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu”, precizeaza Banca Centrala.