BNR A CRESCUT IARASI DOBANDA CHEIE – Anunt despre rata inflatiei

Banca Nationala a Romaniei a decis marti, 5 aprilie 2022, majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 3 la suta pe an, de la 2,50 la suta pe an, incepand cu data de 6 aprilie 2022. Rata dobanzii de politica monetara reprezinta rata dobanzii utilizata pentru principalele operatiuni de piata monetara ale BNR.

BNR a majorat si rata dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4 la suta pe an, de la 3,50 la suta pe an sa i crescut rata dobanzii la facilitatea de depozit la 2 la suta, de la 1,50 la suta pe an, incepand cu data de 6 aprilie 2022. S-a mai stabilit pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit. Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei este asteptata sa creasca ceva mai pronuntat in urmatoarele luni decat s-a anticipat in luna februarie, sub impactul socurilor pe partea ofertei.

Potrivit Bancii Centrale, rata anuala a inflatiei a continuat sa creasca gradual in primele doua luni din 2022, contrar previziunilor, urcand la 8,35 la suta in ianuarie si la 8,53 la suta in februarie, de la 8,19 la suta in luna decembrie 2021. Contributia componentelor exogene ale IPC a fost de aceasta data dezinflationista pe ansamblu, ca urmare a scaderilor de dinamica inregistrate de preturile energiei electrice si gazelor naturale, pe fondul unui efect de baza si al schemelor extinse de plafonare, care au devansat consistent influentele cresterii relativ mai pronuntate a pretului combustibililor, a preturilor LFO si a celor administrate.
Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accentuat peste asteptari trendul ascendent in primele doua luni ale trimestrului I 2022, marindu-se la 5,2 la suta in ianuarie si la 5,9 la suta in februarie, de la 4,7 la suta in decembrie 2021, in principal ca efect al accelerarii cresterilor generalizate ale preturilor alimentelor procesate. Prin urmare, evolutia componentei continua sa reflecte efectele majorarilor ample ale cotatiilor marfurilor agroalimentare si ale costurilor cu energia si transportul, alaturi de influentele blocajelor persistente in lanturi de productie si aprovizionare, potentate de cotele tot mai inalte ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt, de rezilienta cererii pe anumite segmente, precum si de ponderea insemnata detinuta in cosul de consum de produsele alimentare si de cele importate.
Rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) au crescut in februarie 2022 la 6,0 si la 5,0 la suta, de la 5,0 la suta, respectiv, 4,1 la suta, in luna decembrie 2021.

Activitatea economica

BNR anunta ca activitatea economica a continuat sa slabeasca in intensitate in trimestrul IV 2021 mai mult decat s-a anticipat, comprimandu-se cu 0,1 la suta fata de trimestrul precedent, insa exclusiv ca urmare a deteriorarii semnificative a performantelor agriculturii. Evolutiile fac probabila mentinerea excedentului de cerere agregata la o valoare scazuta in acest interval, conform previziunilor din februarie, date fiind inclusiv implicatiile noii revizuiri a datelor statistice privind cresterea economiei pe parcursul anilor 2020 si 2021.
In acelasi timp, dinamica anuala a PIB a consemnat in trimestrul IV 2021 o scadere sensibil mai pronuntata decat cea prognozata, la 2,4 la suta, de la 6,9 la suta in trimestrul III, dar aproape integral pe seama descresterii la o valoare semnificativ negativa a contributiei variatiei stocurilor. Consumul gospodariilor populatiei si-a diminuat doar foarte usor aportul pozitiv, care a ramas astfel deosebit de ridicat, iar formarea bruta de capital fix si-a ameliorat intrucatva contributia.

Deficitul de cont curent

La randul sau, exportul net si-a redus usor aportul negativ la dinamica anuala a PIB, in conditiile in care scaderea variatiei importurilor de bunuri si servicii a devansat-o pe cea a exporturilor. Pe acest fond, cresterea anuala a soldului negativ al balantei comerciale a decelerat semnificativ fata de trimestrul III, data fiind si restrangerea decalajului nefavorabil dintre dinamica preturilor importurilor si cea a preturilor exporturilor. In schimb, deficitul de cont curent si-a marit substantial avansul in termeni anuali, sub influenta deteriorarii semnificative a balantei veniturilor secundare, pe seama scaderii intrarilor de fonduri europene de natura contului curent, in raport cu perioada similara a anului precedent.

“Evolutiile recente ale indicatorilor cu frecventa ridicata sugereaza o usoara revenire a activitatii economice in trimestrul I 2022, probabil temporara, care implica, insa, descresterea dinamicii anuale a PIB si in acest interval, pe fondul continuarii manifestarii unui efect de baza.
Astfel, in luna ianuarie 2022, mentinerea constanta a variatiei anuale a comertului cu amanuntul a fost acompaniata de scaderea ampla a celei din comertul auto-moto si mai ales a celei din serviciile prestate populatiei. In schimb, dinamica anuala a productiei industriale a revenit usor in teritoriul pozitiv, cea a valorii comenzilor noi in industria prelucratoare s-a dublat, iar volumul lucrarilor de constructii si-a accelerat puternic cresterea. Totodata, majorarea mult mai pronuntata consemnata in ianuarie de variatia anuala a importurilor de bunuri si servicii in raport cu cea a exporturilor s-a datorat prioritar evolutiei nefavorabile a preturilor externe. Aceasta a provocat insa o cvasi-triplare a deficitului comercial in ianuarie fata de aceeasi luna a anului trecut, precum si o crestere chiar mai ampla in termeni anuali a deficitului de cont curent, inclusiv din cauza deteriorarii usoare a balantei veniturilor primare.

Deficitul fortei de munca

Piata muncii s-a caracterizat, la randul ei, prin evolutii mixte in perioada recenta. Astfel, efectivul salariatilor din economie s-a marit usor in decembrie 2021 si in ianuarie 2022, ajungand la un nivel record, in timp ce rata somajului BIM a consemnat un salt in decembrie 2021, pana la 5,7 la suta, iar in ianuarie si februarie 2022 s-a mentinut constanta, deasupra minimului istoric atins in vara anului 2019. Deficitul de forta de munca raportat de companii si-a accelerat insa cresterea in primele trei luni din 2022, ramanand totusi considerabil inferior varfului sau, iar intentiile de angajare pe orizontul urmatoarelor trei luni, relevate de sondajul DG-ECFIN, s-au marit in primele doua luni ale anului, dar au cunoscut o ajustare descendenta moderata in martie, in contextul incertitudinilor mari generate de invadarea Ucrainei de catre Rusia si de sanctiunile internationale instituite ca raspuns.
Pe piata financiara, principalele cotatii ale segmentului monetar interbancar si-au accelerat cresterea in februarie si martie 2022, atingand maxime ale ultimilor 9 ani, sub impulsul noii majorari a ratei dobanzii de politica monetara, precum si pe fondul inaspririi pronuntate a conditiilor lichiditatii si al asteptarilor privind continuarea cresterii ratei dobanzii-cheie.

Titlurile de stat

Randamentele titlurilor de stat si-au accentuat, la randul lor, miscarea general ascendenta, consemnand cresteri ample in primele zile din martie, doar partial corectate ulterior, in conditiile deteriorarii abrupte a sentimentului investitorilor financiari, mai ales fata de pietele din regiune, odata cu declansarea razboiului din Ucraina si cu instituirea sanctiunilor internationale. In aceasta conjunctura, si cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendenta, mult mai modesta totusi decat cele evidentiate in regiune, si succedata de o cvasi-stabilizare pe noul palier, in contextul actiunilor BNR in sfera gestionarii lichiditatii, dar si pe fondul relativei calmari ulterioare a volatilitatii pe piata financiara internationala, inclusiv sub influenta initierii de catre Fed a ciclului de crestere a ratei dobanzii reprezentative.

Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa urce in teritoriul de doua cifre in primele doua luni din 2022, ajungand la 15,8 la suta in februarie si la 15,49 la suta pe ansamblul intervalului, de la 14,31 la suta in trimestrul IV 2021, in principal sub impactul unei noi majorari a variatiei deosebit de inalte a componentei in lei – pana la 19,8 la suta, ca medie a perioadei –, dar si cu aportul accelerarii cresterii creditului in valuta. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat s-a marit in februarie la 72,5 la suta.

Creste inflatia

Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei este asteptata sa creasca ceva mai pronuntat in urmatoarele luni decat s-a anticipat in luna februarie, sub impactul socurilor pe partea ofertei.
Determinante pentru noua inrautatire a perspectivei apropiate a inflatiei sunt majorarile mult mai ample anticipate a fi consemnate de pretul combustibililor, si mai ales de preturile alimentelor procesate, in principal sub influenta cresterii mai puternice a cotatiilor titeiului si a materiilor prime agroalimentare, pe fondul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor internationale instituite. Efectele inflationiste astfel exercitate sunt asteptate sa prevaleze pe orizontul apropiat de timp, fata de impactul dezinflationist substantial prezumat a fi generat de prelungirea cu inca un an a schemelor de plafonare a preturilor la energia electrica si gazele naturale pentru consumatorii casnici. Incertitudini insemnate raman, totusi, asociate modului de evaluare si de includere in calculul IPC a impactului acestor scheme.
Incertitudinile si riscurile la adresa previziunilor pe termen mediu cresc insa considerabil in contextul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate, ce reprezinta un nou soc global amplu pe partea ofertei, de natura sa exercite efecte divergente asupra inflatiei si a activitatii economice pe plan intern, in principal pe calea agravarii crizei energetice si a blocajelor in lanturi de productie, dar si prin intermediul altor canale, incluzand dinamica economiei si a inflatiei la nivel european/mondial, increderea consumatorilor si a investitorilor, precum si perceptia de risc fata de regiune, cu impact asupra costurilor de finantare.

Incertitudini si riscuri

O sursa importanta de incertitudini si riscuri ramane, de asemenea, absorbtia fondurilor europene, in special a celor aferente programului Next Generation EU, care este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor aprobate, in timp ce ameliorarea situatiei epidemiologice pe plan intern a condus la incetarea starii de alerta in prima decada a lunii martie 2022 si la ridicarea tuturor restrictiilor de mobilitate, cu efecte favorabile asupra activitatii economice.
Totodata, incertitudini si riscuri sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale, data fiind cerinta continuarii consolidarii fiscale corespunzator angajamentelor asumate in cadrul procedurii de deficit excesiv, dar intr-un context economic si social dificil pe plan intern si global, marcat de implicatiile razboiului din Ucraina si ale sanctiunilor impuse Rusiei, insa si de tendinta de inasprire a conditiilor de finantare.
In sedinta de astazi, 5 aprilie 2022, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 3 suta pe an, de la 2,50 la suta pe an, incepand cu data de 6 aprilie 2022. Totodata, s-a decis majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4 la suta pe an, de la 3,50 la suta pe an si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 2 la suta pe an, de la 1,50 la suta, precum si pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile CA al BNR urmaresc ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, precum si stimularea economisirii prin cresterea ratelor dobanzilor bancare, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile in contextul procesului de consolidare fiscala.
BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si este pregatita sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu”, arata BNR.