BIOPIRATERIA – Ramura a globalizarii capitaliste, ce permite companiilor transnationale sa profite de pe urma resurselor naturale ale tarilor sub-dezvoltate. Cum afecteaza biopirateria securitatea alimentelor
Conceptul de biopiraterie reprezinta o ramura a globalizarii capitaliste, ce permite companiilor transnationale sa profite de pe urma resurselor naturale ale tarilor sub-dezvoltate. Termenul de biopiraterie este pe atat de vag, pe cat este de folosit pentru a justifica extragerea resurselor naturale ale indigenilor, pentru ca mai apoi ele sa fie brevetate.
Publicatia Foodbiz.ro a realizat o ampla analiza legat de acest fenomen vorbind pe larg despre pericolele pe care biopirateria le poate avea asupra agriculturii. Schema este simpla: companiile transcontinentale isi insusesc si patenteaza proceduri biologice indigene.
Sub umbrela modernizarii, tarile vestice contureaza un sistem bine definit ce potenteaza schimbul inegal de marfuri si bunuri intre tarile de lumea a 3-a si cele deja dezvoltate.
Sustinatoarea suveranitatii alimentelor de catre activisti ai mediului precum Vandana Shiva, accentueaza importanta luptei impotriva elementelor ce incalca securitatea alimentelor. Unul din aceste elemente il constituie biopirateria.
Vandana Shiva contureaza astfel imaginea patentarii biodiversitatii cat si a cunostintelor indigene ce le apartin strict persoanelor aflate in tari de lumea a3-a. Aceasta imagine este descrisa intr-un singur cuvant ca fiind biopiraterie.
Un exemplu concret al biopirateriei, subliniaza Foodbiz.ro este prezentat de actiunile firmei Monsanto.
Monsanto se prezinta ca fiind: „o companie agricola, ce ajuta fermierii sa cultive mancarea intr-un mod mai sustenabil. De la samanta la software, la fibra si combustibil, cream unelte pentru a ajuta cultivatorii sa protejeze resursele naturale in timp ce furnizam alimentatia lumii”
Contrar modului in care se prezinta, firma Monsanto urmareste monopolizarea sectorului in care activeaza, prin patentarea cunostintelor indigenilor.
Unul din cazurile concrete ce confera veridicitate intentiilor Monsanto, este subliniat de catre programul Navdanya, numit Mahila Anna Swaraj, ce are ca obiectiv securitatea si suveranitatea alimentelor. Aceasta dezvaluie consecintele patentarii graului din India:
„Printr-un act de biopiratare, Monsanto a incercat sa patenteze graul originar din India pentru a acumula monopol in cadrul marketului creat in urma accelerarii epidemiei alergiei la gluten. Am combatut tendinta de biopiratare prin patentare, avand castig de cauza. Reproducerea si productia industriala a graului bazat pe uniformitate combinate cu procesul industrial care deterioreaza structura graului a condus la o epidemie de alergie la gluten.”
