BANII ROMANILOR VS INFLATIE – Banca Nationala a facut calculele. Anunt despre viitorul apropiat

Banca Nationala a Romaniei anunta ca salariul mediu brut nominal a continuat sa-si accelereze cresterea anuala de doua cifre in primele doua luni din trimestrul II, fara sa egaleze totusi ritmul inflatiei, iar dinamica anuala inalta a costului unitar cu forta de munca din industrie s-a marit chiar mai pronuntat, desi in conditiile unor mari fluctuatii lunare.

​ Potrivit minutei sedintei de politica monetara a Consiliului de administratie al BNR, evolutia a fost considerata preocupanta de catre unii membri ai Consiliului, chiar daca, in mare masura, ea decurge din scaderea substantiala in termeni anuali a productivitatii muncii in primele luni din acest an, pe fondul blocajelor in lanturi de productie si al costurilor crescute cu energia si materiile prime. Au fost, de asemenea, evocate masurile recente privind majorarea salariului minim brut in anumite sectoare, precum si cresterile salariale din sectorul bugetar aflate in proces de legiferare, dar si ritmul ridicat al inflatiei, de natura sa mareasca dinamica unor salarii in viitorul apropiat.

Crestere considerabila

Membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei si-a incetinit mersul ascendent in iunie, asa cum s-a anticipat, consemnand totusi pe ansamblul trimestrului II 2022 o crestere considerabil mai mare decat in trimestrele anterioare, si superioara previziunilor, pana la 15,05 la suta in iunie, de la 10,15 la suta in martie, in contextul modificarii in luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a preturilor la energie pentru populatie.

Iata anuntul BNR:

"In cadrul sedintei, Consiliul de administratie a discutat si adoptat deciziile de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind caracteristicile recente si perspectiva evolutiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.
In discutiile privind comportamentul recent al inflatiei, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei si-a incetinit mersul ascendent in iunie, asa cum s-a anticipat, consemnand totusi pe ansamblul trimestrului II 2022 o crestere considerabil mai mare decat in trimestrele anterioare, si superioara previziunilor, pana la 15,05 la suta in iunie, de la 10,15 la suta in martie, in contextul modificarii in luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a preturilor la energie pentru populatie.

Explozia preturilor la energie si gaze

Astfel, cea mai mare parte a cresterii a fost determinata din nou de componente exogene ale IPC, in principal de scumpirea consistenta si peste asteptari a energiei electrice si gazelor naturale – inclusiv in conditiile mentinerii la valori ridicate a cotatiilor internationale –, careia i s-au alaturat influentele mai modeste venite de pe segmentul combustibililor, sub impactul ascensiunii cotatiei titeiului pe fondul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate, dar si ca efect al intaririi dolarului SUA in raport cu euro.
In acelasi timp, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a continuat sa-si accentueze trendul ascendent in trimestrul II, urcand de la 7,1 la suta in martie, la 9,8 la suta in iunie, usor peste valoarea prognozata, dar in conditiile in care contributia la avans a subcomponentei alimentelor procesate a atins un maxim trimestrial al ultimului an, sub impactul scumpirii materiilor prime si marfurilor pe pietele internationale, a energiei si a transportului, au remarcat membrii Consiliului. In schimb, aportul subcomponentei serviciilor a scazut la cel mai mic nivel din ultimele patru trimestre – probabil inclusiv in corelatie cu evolutia raportului leu/euro fata de perioada similara a anului trecut –, iar cel al marfurilor nealimentare s-a diminuat usor.

Socurile globale

In urma analizei, membrii Consiliului au convenit ca accelerarea cresterii ratei anuale a inflatiei CORE2 ajustat din acest interval este atribuibila tot socurilor globale pe partea ofertei – amplificate si prelungite de razboiul din Ucraina si de sanctiunile asociate –, ale caror efecte inflationiste directe si indirecte au continuat sa fie potentate pe plan intern de cotele inalte ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt, de manifestarea pe anumite segmente a unei cereri de consum reprimate anterior, precum si de ponderea insemnata detinuta in cosul de consum de produsele alimentare si cele importate.
Mai multi membri ai Consiliului au subliniat din nou anvergura mondiala a procesului inflationist amplu provocat de socurile globale pe partea ofertei, evocand nivelurile record pentru ultimele decenii atinse de rata anuala a inflatiei in state dezvoltate, inclusiv in numeroase tari din Europa.

Blocaje in productie si aprovizionare

Totodata, a fost evidentiata cresterea mai pronuntata de dinamica consemnata in intervalul aprilie-mai de preturile productiei industriale pentru piata interna, inclusiv pe segmentul bunurilor de consum – sub influenta costurilor marite cu energia si cu alte materii prime, indeosebi agroalimentare, precum si pe fondul blocajelor persistente in lanturi de productie si aprovizionare –, ce va continua probabil sa se transfere in viitorul apropiat asupra preturilor unor bunuri si servicii destinate consumului, dar in functie si de conditiile cererii. Au fost, de asemenea, reliefate nivelurile ridicate si in crestere ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt ale agentilor economici de la finele trimestrului II, dar si cvasiplafonarea celor pe termen mai lung ale analistilor bancari, precum si tendinta mai evidenta de erodare a puterii de cumparare a consumatorilor, reflectata de readancirea in teritoriul negativ a dinamicii salariului mediu net real in intervalul aprilie-mai.

Cresterea activitatii economice

In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au observat ca noua varianta provizorie a datelor statistice reconfirma cresterea ampla a activitatii economice in trimestrul I 2022, cu 5,1 la suta fata de trimestrul IV 2021, evolutie ce implica o reamplificare peste asteptari a excedentului de cerere agregata in acest interval, dar relativ moderata, date fiind si implicatiile recentei revizuiri a seriei de date privind ritmurile trimestriale ale PIB.
Se reconfirma, de asemenea, cresterea substantiala a dinamicii anuale a PIB in trimestrul I 2022, la 6,4 la suta, de la 2,4 la suta in trimestrul IV 2021, cu o contributie importanta venita insa din partea variatiei stocurilor, precum si cu aportul principal al consumului privat, atribuibil totusi altor subcomponente decat cumpararile de marfuri si servicii, care si-au diminuat considerabil avansul in termeni anuali in acest interval, inclusiv pe fondul unui efect de baza.

Export vs import

O contributie pozitiva notabila la cresterea de ritm a fost adusa si de formarea bruta de capital fix, iar exportul net a continuat sa actioneze in sensul ameliorarii cresterii economice – aportul sau la dinamica anuala a PIB redevenind pozitiv pentru prima data in ultimii 5 ani –, in conditiile in care avansul ritmului anual al volumului exportului de bunuri si servicii l-a devansat pe cel al volumului importului. Soldul negativ al balantei comerciale si-a reaccelerat insa cresterea in termeni anuali, preponderent pe fondul evolutiei relativ mai nefavorabile a preturilor importurilor, iar deficitul de cont curent si-a accentuat considerabil trendul de adancire in raport cu perioada similara a anului anterior, inclusiv ca urmare a deteriorarii puternice a dinamicii soldului balantei veniturilor primare, pe seama iesirilor de profituri reinvestite si de dividende distribuite.

Cvasi-stagnare a activitatii economice

In ceea ce priveste perspectiva apropiata, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabila o cvasi-stagnare a activitatii economice comparativ cu trimestrul I al anului curent, sub impactul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate. Evolutiile implica o restrangere a excedentului de cerere agregata in acest interval, pozitionat insa pe o traiectorie vizibil mai ridicata decat cea anticipata in luna mai, precum si o descrestere a dinamicii anuale a PIB in trimestrul II, de la valoarea deosebit de inalta atinsa in primele trei luni ale anului curent.
S-a observat ca cei mai recenti indicatori cu frecventa ridicata indica insa accelerarea pe mai departe a cresterii anuale a consumului privat in trimestrul II, preponderent pe seama unui efect de baza, in timp ce influente semnificative de sens opus asupra dinamicii anuale a PIB sunt probabile din partea formarii brute de capital fix, dar si a exportului net, data fiind divergenta conturata in intervalul aprilie-mai intre majorarea variatiei anuale a importurilor si descresterea celei a exporturilor de bunuri si servicii, cauzata doar partial de evolutia nefavorabila a preturilor externe.
Pe acest fond, deficitul comercial si-a marit considerabil dinamica anuala inalta in raport cu media trimestrului I, iar cel de cont curent a continuat sa creasca, desi mai temperat, reducandu-si avansul in termeni anuali fata de primele trei luni ale anului, in conditiile ameliorarii soldului balantelor veniturilor. Desi atribuibile partial unor factori conjuncturali, tendintele au fost considerate deosebit de ingrijoratoare de catre membrii Consiliului, data fiind si diminuarea tot mai pronuntata fata de finele anului 2021 a gradului de acoperire a deficitului de cont curent cu investitii straine directe si transferuri de capital.

Piata muncii si salariile

In ceea ce priveste piata muncii, membrii Consiliului au aratat ca efectivul salariatilor din economie a consemnat noi cresteri notabile in aprilie si mai, aproape exclusiv pe seama angajarilor din sectorul privat, iar rata somajului BIM si-a prelungit scaderea in trimestrul II, ramanand insa la finele acestuia deasupra valorilor pre-pandemice, respectiv la 5,3 la suta.
In acelasi timp, salariul mediu brut nominal a continuat sa-si accelereze cresterea anuala de doua cifre in primele doua luni din trimestrul II, fara sa egaleze totusi ritmul inflatiei, iar dinamica anuala inalta a costului unitar cu forta de munca din industrie s-a marit chiar mai pronuntat, desi in conditiile unor mari fluctuatii lunare. Evolutia a fost considerata preocupanta de catre unii membri ai Consiliului, chiar daca, in mare masura, ea decurge din scaderea substantiala in termeni anuali a productivitatii muncii in primele luni din acest an, pe fondul blocajelor in lanturi de productie si al costurilor crescute cu energia si materiile prime. Au fost, de asemenea, evocate masurile recente privind majorarea salariului minim brut in anumite sectoare, precum si cresterile salariale din sectorul bugetar aflate in proces de legiferare, dar si ritmul ridicat al inflatiei, de natura sa mareasca dinamica unor salarii in viitorul apropiat.

Forta de munca

Deficitul de forta de munca raportat de companii a cunoscut insa un mic recul in debutul semestrului II, dupa cresterea neintrerupta din ultimii aproape doi ani, au sesizat mai multi membri ai Consiliului, iar intentiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au diminuat usor, in conditiile unor evolutii mixte la nivel sectorial, justificate probabil de efectele si incertitudinile generate de prelungirea razboiului din Ucraina si de extinderea sanctiunilor asociate, cu impact inclusiv asupra cererii. In aceasta conjunctura, un factor suplimentar de franare a tendintei generalizate de crestere a salariilor continua sa-l constituie constrangerile firmelor venite din costurile ridicate cu energia, transportul si cu materiile prime, au sustinut unii membri ai Consiliului.

Posibile falimente ale firmelor

Totodata, s-a apreciat ca, dincolo de orizontul apropiat de timp, capacitatea unor firme de a se mentine viabile/profitabile, in contextul costurilor ridicate, va fi testata si de sistarea masurilor de sprijin guvernamental, precum si de nevoia de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurari sau falimente de firme. Incertitudini notabile pentru situatia viitoare a pietei muncii decurg si din extinderea automatizarii si digitalizarii pe plan intern, precum si din tendinta de crestere a recursului la muncitori extracomunitari.

Piata interbancara

In ceea ce priveste conditiile financiare, membrii Consiliului au aratat ca principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au accelerat ascensiunea in perioada recenta, sub impactul majorarii ratei dobanzii de politica monetara din luna iulie si al controlului ferm exercitat de banca centrala asupra lichiditatii de pe piata. S-a convenit ca un rol important in acest proces l-au avut si asteptarile institutiilor de credit, in contextul climatului inflationist intern si international, precum si al prelungirii tensiunilor geopolitice.
Randamentele titlurilor de stat si-au temperat insa cresterea, iar apoi au cunoscut ajustari descendente, in linie cu evolutiile consemnate pe pietele de obligatiuni la nivel global, pe fondul revizuirii expectatiilor investitorilor financiari privind perspectiva cresterii economice, ca reactie la normalizarea mai rapida a conduitei politicii monetare de catre Fed si BCE, dar si la prelungirea razboiului din Ucraina si la extinderea sanctiunilor asociate. In schimb, sub influenta evolutiilor de pe piata monetara interbancara, rata medie a dobanzii la depozitele noi la termen si-a accelerat cresterea, atat in raport cu media ratei dobanzii la creditele noi – ecartul dintre acestea atingand in iunie un nou minim istoric –, cat si fata de majorarile din regiune, cu efecte pozitive asupra economisirii, au sustinut mai multi membri ai Consiliului.

Cotatia euro-leu

In aceasta conjunctura – reflectand si cresterea atractivitatii relative a plasamentelor in moneda nationala, inclusiv pe fondul restrangerii diferentialului ratelor dobanzilor pe termen scurt ca efect al incetinirii/stoparii cresterii ratelor dobanzilor-cheie de catre banci centrale din regiune –, dar si sub actiunea unor factori sezonieri, leul a manifestat in iulie o usoara tendinta de apreciere in raport cu euro, cu implicatii favorabile asupra inflatiei si increderii in moneda nationala, au remarcat membrii Consiliului. Riscuri la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro – de natura sa afecteze inclusiv indicatorii de vulnerabilitate externa –, continua insa sa vina din accentuarea dezechilibrului extern si din incertitudinile asociate consolidarii bugetare, precum si dintr-o posibila inrautatire suplimentara a perceptiei asupra riscului asociat pietelor financiare din regiune, in contextul prelungirii razboiului din Ucraina, au atentionat unii membri ai Consiliului.
In acelasi timp, s-a observat ca dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa creasca in iunie, ajungand la 17,5 la suta, dar in conditiile unei usoare moderari a creditarii in lei, contrabalansata ca impact de accelerarea considerabila a cresterii creditului in valuta acordat societatilor nefinanciare. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat s-a redus usor, la 72 la suta, de la 72,7 la suta in luna mai.

Previziunile BNR

In ceea ce priveste evolutiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au aratat ca cele mai recente evaluari releva perspectiva plafonarii ratei anuale a inflatiei in trimestrul III 2022 si a descresterii ei treptate ulterior, dar pe o traiectorie revizuita moderat in sens ascendent. Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa cunoasca fluctuatii minore in trimestrul III, iar apoi sa intre pe o traiectorie descrescatoare, graduala timp de trei trimestre, insa relativ alerta ulterior, implicand plasarea acesteia la 13,9 la suta in decembrie 2022 – considerabil deasupra intervalului tintei si peste valoarea de 12,5 la suta din prognoza precedenta –, dar coborarea ei la finele orizontului prognozei la 2,3 la suta, usor sub punctul central al tintei.

Rata inflatiei

S-a observat ca perspectiva plafonarii ratei anuale a inflatiei si a inversarii ulterioare a traiectoriei acesteia are ca resorturi majore atenuarea efectelor directe si indirecte ale socurilor globale pe partea ofertei – inclusiv in contextul aplicarii schemelor de plafonare a preturilor la energie pana in martie 2023 –, precum si manifestarea efectelor de baza dezinflationiste asociate cresterilor ample consemnate din a doua parte a anului 2021 de preturile energiei, combustibililor si alimentelor procesate, alaturi de influentele venite din probabila ajustare descendenta a cotatiilor unor marfuri, pe fondul detensionarii pietelor en-gros.
Traiectoria previzionata a ratei anuale a inflatiei este insa revizuita moderat in sens ascendent, in principal ca urmare a dinamicilor relativ mai ridicate anticipate a fi consemnate de preturile combustibililor, energiei si alimentelor procesate, sub impactul majorarii peste asteptari a cotatiilor internationale in perioada recenta, au remarcat membrii Consiliului. In acelasi timp, s-a sesizat ca efectele inflationiste puternice ale cotatiilor produselor energetice se vor evidentia pregnant odata cu sistarea schemelor de plafonare a preturilor in luna aprilie 2023, cand acestea vor provoca o inversare temporara a descresterii ratei anuale a inflatiei, care se va relua insa ulterior si se va accentua la mijlocul anului viitor, iar apoi in aprilie 2024.

Compensarea preturilor

S-a convenit, totodata, ca impactul prezumat a fi exercitat de schemele de plafonare si compensare a preturilor la energie si combustibili continua sa fie grevat de incertitudini insemnate, si ca balanta integrala a riscurilor la adresa perspectivei inflatiei induse de factori pe partea ofertei ramane inclinata in sens ascendent, cel putin pe orizontul apropiat de timp, in contextul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate – cu potentiale implicatii mai severe asupra cotatiilor marfurilor energetice si asupra lanturilor de productie si aprovizionare –, dar si pe fondul secetei prelungite pe plan intern si in alte state europene. Incertitudini sunt asociate totusi duratei schemelor de sprijin, care ar putea fi marita in raport cu reglementarile in vigoare, au sustinut unii membri ai Consiliului.
Presiunile factorilor fundamentali isi vor epuiza insa relativ alert caracterul inflationist modest si vor deveni dezinflationiste incepand cu trimestrul III 2023, au concluzionat membrii Consiliului, data fiind perspectiva incetinirii considerabile a cresterii economice in a doua parte a anului curent si ceva mai moderate in 2023, inclusiv in raport cu previziunile precedente, ce face probabila restrangerea rapida a excedentului de cerere agregata si inchiderea lui la mijlocul anului viitor – in devans cu cateva trimestre fata de proiectia anterioara –, urmata de adancirea treptata a gap-ului PIB in teritoriul negativ.

Cotatiile marfurilor agroalimentare

In perspectiva apropiata, dinamica inflatiei de baza va ramane totusi afectata de efectele inflationiste ale socurilor pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, indeosebi de cele decurgand din cresterea cotatiilor marfurilor agroalimentare, care vor continua sa fie potentate de cotele crescute ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt si de ponderea insemnata a alimentelor procesate si a importurilor in cosul inflatiei de baza.
In aceste conditii, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat isi va prelungi probabil cresterea pana la finele anului curent, dar intr-un ritm mult incetinit, urcand la 11,4 la suta in decembrie 2022, foarte usor peste nivelul previzionat anterior, pentru ca apoi sa se inscrie pe o traiectorie descendenta doar ceva mai lenta decat in prognoza precedenta, si sa coboare la finele orizontului proiectiei la 3,8 la suta, sub valoarea de 4,2 la suta anticipata in luna mai.

Impactul razboiului din Ucraina

Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat ca previziunile privind activitatea economica sunt considerabil revizuite in sus pentru 2022, insa exclusiv ca efect al cresterii acesteia mult peste asteptari in trimestrul I, iar pentru 2023 sunt revizuite semnificativ in sens descendent, in contextul unui impact advers mai puternic prezumat a fi exercitat de razboiul din Ucraina si de sanctiunile instituite, doar partial contrabalansat de efectele absorbtiei fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evolutia implica o inflexiune in pattern-ul gap-ului PIB, care, dupa ce si-a reamplificat peste asteptari valoarea pozitiva in trimestrul I 2022, este asteptat sa se restranga relativ rapid si sa coboare gradual in teritoriul negativ incepand cu trimestrul III 2023.

PIB-ul, impins de consumul privat

S-a sesizat ca principalul determinant al avansului PIB va ramane probabil consumul privat, in conditiile unei accelerari semnificative a cresterii acestuia in anul 2022 – atribuibila cvasi-integral dinamizarii neasteptat de puternice din trimestrul I –, succedata insa de o scadere pronuntata de dinamica in 2023, inclusiv sub influenta maririi treptate a ratelor dobanzilor la creditele si depozitele populatiei.
In schimb, formarea bruta de capital fix este asteptata sa-si accelereze doar usor cresterea in 2022, insa considerabil in anul urmator, pe fondul atenuarii efectelor razboiului, au aratat membrii Consiliului. Relevante din aceasta perspectiva au fost considerate incertitudinile crescute si efectele generate pe termen scurt de prelungirea razboiului din Ucraina si de extinderea sanctiunilor asociate – mai ales pe calea slabirii cererii externe, a persistentei blocajelor in lanturi de productie si a inaspririi conditiilor de finantare –, dar si probabila majorare a cheltuielilor publice de capital, eventual si in sectorul energetic si in transporturi, inclusiv cu aportul fondurilor europene, cu efecte de antrenare in sectorul privat.

Deficitul de cont curent

Din partea exportului net este insa probabil un aport negativ notabil la dinamica PIB si in anul curent – pe fondul incetinirii pronuntate a cresterii economice in UE si al majorarii consistente a preturilor materiilor prime –, precum si un impact neutru in 2023, in conditiile unei temperari a avansului importurilor, in corelatie cu evolutia absorbtiei interne. Prin urmare, deficitul de cont curent este asteptat sa-si continue ascensiunea ca pondere in PIB in 2022, inclusiv sub influenta deteriorarii suplimentare a evolutiei preturilor importurilor in raport cu cea a preturilor exporturilor, iar in anul urmator sa scada doar usor, evolutii considerate ingrijoratoare de catre membrii Consiliului, date fiind mai ales potentialele implicatii adverse asupra inflatiei, primei de risc suveran si, in final, asupra sustenabilitatii cresterii economice.
In acelasi timp, s-a aratat in mod repetat ca razboiul din Ucraina si sanctiunile asociate continua sa genereze incertitudini si riscuri considerabile la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple cai, asupra puterii de cumparare si increderii consumatorilor, precum si asupra activitatii, profiturilor si planurilor de investitii ale firmelor, dar si prin potentiala afectare mai severa a economiei europene/globale si a perceptiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finantare.

Absorbtia fondurilor europene

Totodata, absorbtia fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor aprobate, au subliniat in mai multe randuri membrii Consiliului, dar este esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, precum si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificate de razboiul din Ucraina. Absorbtia si valorificarea la maximum a acestor fonduri sunt vitale in actuala conjunctura, au sustinut mai multi membri ai Consiliului.
Incertitudini si riscuri majore sunt asociate insa si conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, facand referiri la executia bugetara din prima jumatate a anului si la cerinta continuarii consolidarii bugetare in contextul procedurii de deficit excesiv si al tendintei generale de inasprire a conditiilor de finantare, dar evidentiind, cu precadere, actuala conjunctura economica si sociala dificila pe plan intern si global, precum si seturile de masuri aplicate in vederea sprijinirii populatiei si firmelor, ce pot avea implicatii adverse asupra parametrilor bugetari.

Politica monetara

Din aceasta perspectiva, deosebit de importante au fost considerate coordonatele preconizatei rectificari bugetare.
Majoritatea membrilor Consiliului au apreciat ca, in ansamblul sau, contextul analizat justifica majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea ancorarii anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si a stimularii economisirii, pentru a se asigura readucerea durabila a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. A fost subliniata din nou importanta dozajului masurilor si a calibrarii conduitei politicii monetare in actuala conjunctura, astfel incat sa se evite pe cat posibil o incetinire semnificativa a cresterii economice, date fiind si efectele contractioniste majore generate de socurile ample pe partea ofertei, indeosebi de criza energetica, dar si cerinta progresului consolidarii bugetare.
A fost discutata si o majorare cu 1,00 punct procentual a ratei dobanzii-cheie, avand ca principale argumente nivelul ridicat al ratei anuale a inflatiei si revizuirea moderata in sens ascendent a traiectoriei prognozate a acesteia, precum si recentele decizii de politica monetara ale bancilor centrale majore, alaturi de calendarul sedintelor de politica monetara ale Consiliului, ce implica un decalaj relativ mai mare de timp intre actuala si urmatoarea sedinta de politica monetara. Unii membri ai Consiliului au inclinat inspre aceasta.
In acelasi timp, s-a sustinut in mod unanim necesitatea pastrarii controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara si a fost reiterata importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.

6 la 3, votul in Consiliul de administratie

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis cu majoritate de voturi – 6 voturi pentru, 3 voturi impotriva – majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 5,50 la suta, de la 4,75 la suta, precum si cresterea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50 la suta, de la 5,75 la suta si majorarea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 4,50 la suta, de la 3,75 la suta.
Trei membri ai Consiliului au votat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 5,75 la suta.
In acelasi timp, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit”.