BANII PENTRU PENSII – Comisia Europeana, discutii cu ministrul Muncii despre stabilirea unui nou plafon. Ce se intampla in prezent
Comisarul european pentru Locuri de Munca si Drepturi Sociale, Nicolas Schmit, a afirmat in cadrul intalnirii cu ministrul Muncii si Solidaritatii Sociale, Marius Budai, ca din partea Comisiei Europene exista "flexibilitate” in privinta ajustarii plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, precum si in legatura cu durata mentinerii unui astfel de plafon.
Potrivit PSD, comisarul european a mai adaugat ca stabilirea unui nou plafon ar putea avea loc dupa finalizarea analizei realizate de Banca Mondiala, in baza contractului de asistenta tehnica pentru implementarea reformei cu sistemul public de pensii din Romania. In cadrul intalnirii cu reprezentantul Comisiei Europene, ministrul Muncii a sustinut ca, in contextul cresterii preturilor la energie, alimente si medicamente, plafonarea cheltuielilor cu pensiile la 9,4% din PIB ar condamna milioane de pensionari la saracie severa.
“Suntem de acord sa sustinem orice reforma a sistemului de pensii, insa numai daca o astfel de reforma nu ii condamna la saracie pe pensionari, asa cum s-ar intampla in forma actuala a PNRR”, a declarat Marius Budai.
Plafon de 9,4% din PIB
“Precizarile facute de Comisarul european Nicolas Schmit infirma toate comentariile partidelor si liderilor politici care au contribuit la realizarea Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) si care sustineau ca angajamentele asumate in numele Romaniei nu mai pot fi modificate, chiar daca mentinerea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii ar echivala cu o inghetare a veniturilor pensionarilor pe o perioada de 48 de ani, pana in 2070.
In forma actuala a PNRR, cu care se lauda fostul ministru USR al Investitiilor si Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, la Reforma 6, jalonul/tinta 2011, se precizeaza:
'Noua legislatie va introduce o noua formula de calcul pentru pensiile noi si pensiile in curs de plata. Parametrii formulei vor fi alesi cu atentie, in conformitate cu obiectivul privind totalul cheltuielilor publice brute cu pensiile exprimat ca procent din PIB (9,4 % din PIB pe termen lung, adica in perioada 2022-2070). In plus, parametrii respectivi nu vor permite cresteri ad-hoc ale nivelurilor pensiilor, precizeaza PSD.
