BANI PENTRU RECALCULAREA PENSIILOR SUNT PRINSI IN BUGET – Casa Nationala de Pensii are un buget de 135 miliarde lei in 2024, mai mare cu 20% decat in 2023. Ministerul Muncii sustine ca suma acopera majorarea si recalcularea pensiilor prevazute pentru anul
Bugetul Ministerului Muncii condus de Simona Bucura (foto) creste in urma adoptarii bugetului pe 2024 cu 13,3%, de la 66,9 miliarde lei la 75,9 miliarde lei, iar cel al Casei Nationale de Pensii Publice cu 20,3%, la 135 de miliarde de lei. Iar potrivit Ministerului Muncii, sumele acopera majorarea si recalcularea pensiilor din 2024 stabilite in baza Legii 360/2023 privind sistemul public de pensii, precum si cresterea alocatiilor pentru copii cu 13,8%.
Amintim ca noua lege privind sistemul public de pensii a fost publicata in Monitorul Oficial la inceputul acestei luni. Legea prevede in 2024 doua mariri:
- prima va avea loc in 1 ianuarie 2024, atunci cand se majoreaza cu 13,8% punctul de pensie, de la 1.785 de lei la 2.032 de lei;
- a doua de la 1 septembrie 2024, atunci cand pensiile se majoreaza in urma recalcularii.
Legea stabileste, printre altele, modalitatea de calcul, formula de majorare, fiind prevazuta si posibilitatea de a munci pana la 70 de ani. Executivul sustine ca noua lege vine sa corecteze inechitatile dintre cei care au muncit la fel dar au iesit la pensie in ani diferiti, dintre barbati si femei, intre cei care incaseaza indemnizatia minima sociala. Dreptul la pensie se obtine dupa minim 15 ani de contributii, fara a fi luate in calcul perioadele necontributive asimilate (studii universitare, stagiul militar, concediul medical, somajul, deportarea, prizonieratul sau detentia politica).
Se egalizeaza treptat, pana in 2035, varsta de pensionare pentru femei si barbati la 65 de ani. In cazul femeilor, concediul pentru cresterea copilului este considerat perioada contributiva, iar varsta de pensionare se reduce cu 6 luni pentru fiecare copil (pana la cel mult 3 ani si 6 luni).
Altfel, in bugetul Ministerului Muncii pe anul 2024 sunt prevazute subventii de 25.159.024.000 lei din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurarilor sociale de stat, iar alte aproximativ 30 de miliarde de lei reprezinta beneficiile de asistenta sociala:
- Alocatii de stat pentru copii
- Indemnizatii
- Stimulente si sprijin acordate pentru cresterea copilului
- Drepturi acordate persoanelor cu handicap
- Ajutoare sociale (Venitul Minim de Incluziune)
- Sume acordate pentru compensarea/plafonarea facturilor aferente consumului de energie electrica/gaze naturale/energie termica
- Alte beneficii de asistenta sociala: transport si dobanda pentru persoane cu dizabilitati
- Ajutoare de incalzire in sezonul rece.
Pe de alta parte, in ceea ce priveste legea pensiilor, trebuie precizat ca recent Consiliul Fisal a avertizat asupra unor probleme care ar putea sa apara in fiitor. Mai exact, Consiliul Fiscal mentioneaza ca: "Orizontul de corectie a deficitului bugetar 2024-2027 este mai complicat prin noua lege a pensiilor. Aceasta lege este necesara pentru a elimina inechitati flagrante in sistemul de asistenta sociala, pentru a tine cont de imbatranirea populatiei, pentru a ajuta sustenabilitatea sistemului de pensii. Dar impactul pe termen imediat si mediu este sever, mareste deficitul mult, fiind vorba de cheltuieli permanente. Desi necesara, legea pensiilor aduce un risc de ordin fiscal pentru consolidarea bugetara. Ar fi fost bine ca aplicarea acestei legi sa fie esalonata, pe cativa ani. Dar esalonarea nu mai este posibila, avand in vedere decizia guvernamentala de a se aplica integral de la 1 septembrie 2024. Aceasta implica alocarea clara de resurse in bugetul public din 2024”.
