Bancile cu actionariat majoritar autohton au continuat sa-si intareasca pozitia in perioada iunie-noiembrie 2023, a anuntat Banca Nationala a Romaniei – condusa de guvernatorul Mugur Isarescu (foto) – in Raportul asupra stabilitatii financiare aprobat in sedinta de vineri, 8 decembrie 2023. Iar procesul este asteptat sa continue, ca urmare a fuziunilor si achizitiilor realizate in acest an.

Pe de alta parte, chiar daca profitabilitatea bancara a ramas ridicata in comparatie cu media europeana, totusi rentabilitatea activelor bancare si cea a capitalurilor s-au situat in ultimul deceniu sub valorile similare inregistrate in economia reala.

In materie de vulnerabilitati, BNR sustine ca economia romaneasca se confrunta cu disciplina scazuta la plata in economie, nivelul redus al intermedierii financiare, problema demografica si schimbarile climatice.

In incheiere, BNR acuza existenta asa-numitelor „companii-zombi”: firme cu o performanta economica scazuta si contributie modesta la activitatea economica, dar care determina dereglari importante in ceea ce priveste alocarea resurselor in economie, colectarea de venituri la bugetul de stat, guvernanta corporativa si disciplina la plata.

„Prezenta unui numar relativ ridicat de firme zombi mentine la un nivel scazut rezilienta la socuri a intregului sector al companiilor nefinanciare si limiteaza dezvoltarea acestuia. Mecanismele existente de solutionare a problemelor legate de iesirea de pe piata a companiilor zombi nu au eficacitatea necesara diminuarii substantiale a acestei vulnerabilitati”, puncteaza banca centrala, subliniind ca este necesara schimbarea legislatiei in domeniu.

Iata comunicatul BNR:

„In sedinta din 8 decembrie 2023, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra stabilitatii financiare, editia decembrie 2023.

Principalele riscuri sistemice la adresa stabilitatii financiare au ramas aceleasi de la Raportul precedent, dar se observa o intensificare a incertitudinilor economice si geopolitice la nivel global:

- riscul generat de evolutiile externe, ca urmare a incertitudinilor la nivel global in contextul crizei energetice, al razboiului din Ucraina si al conflictului din Orientul Mijlociu, evaluat la nivel sever si asteptat sa capete o relevanta sporita in perioada urmatoare;

- tensionarea echilibrelor macroeconomice, inclusiv ca efect al evolutiilor geopolitice regionale si internationale, precum si din perspectiva conduitei viitoare a politicii fiscale si de venituri, risc evaluat la un nivel sever, dar relativ constant;

- intarzierea reformelor structurale angajate de autoritati si, implicit, a absorbtiei fondurilor europene, in special prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), risc evaluat la un nivel ridicat, fara modificari in perioada urmatoare;

- riscul de nerambursare a creditelor contractate de catre sectorul neguvernamental, cuantificat la nivel moderat, dar in crestere.

Sectorul bancar autohton traverseaza o perioada favorabila din perspectiva principalilor indicatori financiari si prudentiali. Solvabilitatea sectorului (22,3 la suta) este adecvata si superioara mediei europene, indicatorii de lichiditate au cunoscut o imbunatatire fata de anul 2022, iar principalii indicatori de calitate a activelor (rata creditelor neperformante si gradul de acoperire cu provizioane) plaseaza sectorul bancar in categoria de risc scazut conform Autoritatii Bancare Europene. In plan macroprudential, in urma recomandarii Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala, cerinta privind amortizorul anticiclic de capital a fost majorata de la 0,5% la 1%, consolidand capacitatea sectorului bancar de a face fata unor evolutii nefavorabile. Profitabilitatea bancara se mentine ridicata in comparatie europeana, dar, in context autohton, atat rentabilitatea activelor bancare, cat si cea a capitalurilor s-au situat in ultimul deceniu sub valorile similare inregistrate in economia reala. De exemplu, in perioada 2013-2022, media rentabilitatii activelor a fost de 0,9 la suta in cazul sectorului bancar, respectiv de 6,4 la suta in cazul sectorului companiilor nefinanciare.

Bancile cu actionariat majoritar autohton au continuat sa-si intareasca prima pozitie in cadrul sectorului bancar romanesc, ajungand sa detina o treime din activele bancare. In ultimii ani, creditarea economiei reale a fost indreptata prioritar catre firmele cu capital autohton (o pondere de circa 70 la suta din totalul creditelor acordate companiilor), majorand rolul sectorului bancar in sustinerea economiei, in general, respectiv a capitalului autohton, in particular. Prin fuziunile si achizitiile anuntate in anul 2023, este de asteptat ca procesul de consolidare a sectorului bancar romanesc sa continue.

Creditarea catre companii a continuat sa se majoreze, dar la un ritm mai redus (+8,2 la suta dinamica anuala in septembrie 2023). Aceasta evolutie a intervenit pe fondul decelerarii ritmului de crestere a creditarii in valuta, in contextul reducerii diferentialului de rata a dobanzii dintre creditele denominate in lei si cele in euro. Pe segmentul populatiei, stocul de credite a ramas relativ neschimbat, dar se remarca dinamica pozitiva a creditelor noi de consum acordate populatiei de catre institutiile financiare nebancare (+27 la suta in septembrie 2023, suma fluxurilor din ultimele 12 luni). Impactul anual al implementarii unei taxe de 2 la suta din cifra de afaceri bancara echivaleaza cu 1,5 la suta din fondurile proprii totale ale institutiilor de credit persoane juridice romane, ceea ce ar putea afecta gradul de intermediere financiara.

Capacitatea de rambursare a creditelor bancare s-a mentinut in mare masura neschimbata, rata creditelor neperformante fiind 2,61 la suta (septembrie 2023). Pe de alta parte, avand in vedere provocarile evidentiate in harta riscurilor la adresa stabilitatii financiare, perioada urmatoare va presupune o monitorizare atenta a evolutiilor privind calitatea activelor bancare, in linie cu actiunile similare implementate la nivel european.

Economia romaneasca se confrunta cu o serie de vulnerabilitati structurale, care, in lipsa unor masuri adecvate, pot contribui la amplificarea riscurilor sistemice la adresa stabilitatii financiare, afectand totodata capacitatea de a orienta fluxurile de investitii catre domeniile economice critice:

(i) disciplina scazuta la plata in economie si vulnerabilitatile din bilantul firmelor;

(ii) nivelul redus al intermedierii financiare;

(iii) problema demografica si

(iv) schimbarile climatice.

Sectorul companiilor nefinanciare continua sa prezinte deficiente semnificative de capitalizare, un procentaj important de firme (29,5 la suta in anul 2022) avand capitaluri proprii negative, iar aproape o treime inregistrand un nivel al capitalului sub limita reglementata. Avand in vedere legatura stransa dintre aceste vulnerabilitati si nivelul educatiei financiare, a fost demarat proiectul Antreprenoriat de TOP, avand ca scop dezvoltarea cunostintelor de acest tip, imbunatatirea comportamentului financiar, utilizarea mai ampla a produselor si serviciilor financiare si ameliorarea gradului de digitalizare a activitatilor financiare si de afaceri.

Tema speciala a Raportului discuta despre companiile zombi si eficienta procedurii insolventei. Aceasta denumire este asociata companiilor cu o performanta economica scazuta si contributie modesta la activitatea economica, dar care determina dereglari importante in ceea ce priveste alocarea resurselor in economie, colectarea de venituri la bugetul de stat, guvernanta corporativa si disciplina la plata. Prezenta unui numar relativ ridicat de firme zombi mentine la un nivel scazut rezilienta la socuri a intregului sector al companiilor nefinanciare si limiteaza dezvoltarea acestuia. Mecanismele existente de solutionare a problemelor legate de iesirea de pe piata a companiilor zombi nu au eficacitatea necesara diminuarii substantiale a acestei vulnerabilitati. In acest sens, ar putea fi avute in vedere revizuirea cadrului legislativ privind societatile comerciale, in vederea imbunatatirii gradului de capitalizare, precum si imbunatatirea mecanismelor de restructurare si de iesire din piata a firmelor neviabile”.

* Cititi aici intregul raport al Bancii Nationale a Romaniei