Prognozele arata ca Romania va consemna pana la finalul anului printre cele mai mari deficite (fiscal si de cont curent) la nivel european, ceea ce semnaleaza atat provocari structurale, cat si factori conjuncturali, arata Banca Nationala a Romaniei (BNR). Institutia condusa de Mugur Isarescu prezinta rezultatelor Chestionarului privind riscurile sistemice, si arata ca cele mai mari institutii de credit din Romania au identificat, printre altele, in exercitiul curent (septembrie 2024), ce are ca perioada de referinta iunie 2024, cinci riscuri sistemice ridicate.

 Comparativ cu exercitiul anterior (martie 2024), 7 din cele 11 riscuri au fost evaluate in crestere din punct de vedere al nivelului de risc, avand loc si schimbari marginale in ceea ce priveste clasamentul riscurilor in functie de importanta. Primele trei riscuri, evaluate drept ridicate, sunt deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, cadrul legislativ incert si impredictibil in domeniul financiar-bancar, cu implicatii asupra solvabilitatii sectorului bancar si, respectiv, riscul asociat provocarilor la adresa securitatii cibernetice si inovatiei financiare. Acestea si-au pastrat pozitia in ierarhia dupa importanta, avand o probabilitate de aparitie si un impact potential asupra sistemului financiar ridicate, institutiile de credit raportand o capacitate de gestionare a acestora relativ dificila. In ceea ce priveste primul risc mentionat, deficitele gemene, respectiv cel bugetar si cel de cont curent, raman principala vulnerabilitate pentru economia Romaniei.
“Datele pentru prima jumatate a anului 2024 indica o adancire a deficitelor gemene comparativ cu perioada corespondenta din anul anterior, iar prognozele arata ca Romania va consemna pana la finalul anului printre cele mai mari deficite (fiscal si de cont curent) la nivel european, ceea ce semnaleaza atat provocari structurale, cat si factori conjuncturali. Pentru banci, nivelul capacitatii de gestionare a riscului ramane limitat. Urmatorul risc sistemic ridicat se refera la cadrul legislativ incert si impredictibil in domeniul financiar-bancar, cu implicatii asupra solvabilitatii sectorului bancar. In contextul unui an electoral important, exista riscul adoptarii unor noi reglementari. Totusi, incertitudinea cadrului legislativ este considerata a fi mai redusa fata de anii anteriori, luand in calcul capacitatea bancilor de a se adapta la legile introduse in anii precedenti (spre exemplu, legea privind darea in plata, introducerea IRCC, moratoriul de amanare a ratelor debitorilor ca urmare a pandemiei)”, se arata in raportul BNR. 

Risc privind nerambursarea creditelor

Riscul de nerambursare a creditelor contractate de catre sectorul neguvernamental a coborat o pozitie in clasament, devenind cel de-al patrulea risc sistemic ridicat. Acesta are o probabilitate de aparitie peste medie, un impact potential asupra sistemului financiar peste medie, dar o capacitate de gestionare relativ usoara. Riscul de nerambursare a creditelor contractate de catre sectorul privat este usor mai ridicat comparativ cu perioada anterioara, in special pe fondul cresterii serviciului datoriei. De asemenea, seceta si concurenta producatorilor agricoli din Ucraina care afecteaza companiile locale din sectorul agricol raman o sursa de incertitudine asupra bonitatii financiare a acestor companii.
Urmatorul risc evaluat la nivel ridicat este riscul de crestere a costului de finantare, care a devenit ultimul risc ridicat dupa ce a urcat o pozitie in clasament, ca urmare a majorarii ratei dobanzii si/sau a deprecierii cursului de schimb cu efecte negative asupra capacitatii de plata a debitorilor, in special a populatiei si IMM. Potrivit Bancii Nationale, acesta are o probabilitate de aparitie sub medie, un impact potential asupra sistemului financiar peste medie, insa consemneaza o capacitate de gestionare relativ usoara. Cu toate acestea, dobanzile sunt estimate a fi atins deja maximul in acest ciclu, institutiile de credit estimand dobanzi mai mici in urmatoarele 12 luni. Astfel, printre factorii de atenuare a acestui risc se numara: 
(i) asteptarile privind continuarea reducerii ratelor de dobanda;
(ii) cresterile la nivelul salariului nominal de anul acesta si anul viitor.

>>Raportul BNR