Banca Nationala anunta scaderea inflatiei, dar avertizeaza: “Dinamica salariilor din economie reprezinta un motiv de preocupare”
Banca Nationala a Romaniei condusa de Mugur Isarescu (foto centru) anunta ca rata anuala a inflatiei va continua sa scada in urmatoarele luni pe o traiectorie usor mai ridicata decat cea evidentiata in prognoza pe termen mediu din februarie 2024. Scaderea va avea loc sub influenta efectelor de baza si a corectiilor descendente ale cotatiilor marfurilor agroalimentare, precum si pe fondul decelerarii cresterii preturilor importurilor si al ajustarii descendente graduale a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt.
Conform BNR, incertitudini si riscuri la adresa perspectivei inflatiei continua sa decurga totusi din masurile fiscale aplicate recent in vederea sustinerii procesului de consolidare bugetara, precum si din masura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de baza ce a fost prelungita pana la finele anului curent, dar si din evolutia cotatiei titeiului.
Totodata, incertitudini si riscuri crescute sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale si de venituri, avand ca surse, pe de o parte, executia bugetara din primele doua luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public si impactul integral al noii legi a pensiilor. Iar, pe de alta parte, se face referire la masurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate in perspectiva in vederea continuarii consolidarii bugetare, inclusiv in contextul procedurii de deficit excesiv si al conditionalitatilor atasate altor acorduri incheiate cu Comisia Europeana.
Prezentam raportul BNR:
“Rata anuala a inflatiei s-a marit in linie cu previziunile in ianuarie 2024, la 7,41 la suta, de la 6,61 la suta in decembrie 2023, si s-a redus in februarie la 7,23 la suta. Avansul fata de finele anului trecut este atribuibil in principal cresterii ample a dinamicii anuale a pretului energiei electrice sub impactul unui efect de baza, precum si scumpirii combustibililor si produselor din tutun pe fondul majorarii accizelor si al maririi cotatiei titeiului.
Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat (care reflecta variatia preturilor libere si cu volatilitate relativ redusa - n.r.) a continuat sa se reduca in primele doua luni ale anului 2024, dar relativ mai lent, coborand la 7,6 la suta in februarie 2024, de la 8,4 la suta in decembrie 2023. Decelerarea a avut ca determinanti si in acest interval efecte de baza dezinflationiste, corectii ale cotatiilor marfurilor agroalimentare si masura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de baza, alaturi de dinamica in descrestere a preturilor importurilor. Impactul acestor factori a fost atenuat de efectele masurilor fiscale aplicate in debutul anului curent si de nivelul mai ridicat al anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, precum si de transferarea, cel putin partiala, asupra preturilor unor servicii si bunuri a noilor cresteri de costuri salariale, inclusiv pe fondul revigorarii cererii de consum.
Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) s-a situat la 7,1 la suta in februarie 2024, fata de 7,0 la suta in luna decembrie 2023. Rata medie anuala a inflatiei IPC s‑a redus insa la 9,1 la suta in februarie 2024, de la 10,4 la suta decembrie 2023. La randul ei, rata medie anuala a inflatiei calculata pe baza IAPC a scazut in februarie 2024 la 8,7 la suta, de la 9,7 la suta in decembrie 2023.
Activitatea economica a slabit in intensitate in trimestrul IV 2023 mai mult decat s-a anticipat, contractandu-se cu 0,5 la suta fata de precedentele trei luni, dupa o crestere cu 1,0 la suta in trimestrul III, evolutii ce fac probabila o restrangere mai pronuntata a excedentului de cerere agregata in acest interval comparativ cu cea anticipata.
In schimb, fata de aceeasi perioada a anului trecut, avansul PIB s-a marit la 3,0 la suta in trimestrul IV 2023, de la 1,9 la suta in trimestrul III.
Cresterea economiei
Cresterea in termeni anuali a economiei a continuat sa fie sustinuta in trimestrul IV 2023 prioritar de formarea bruta de capital fix, dar un aport sensibil marit fata de intervalul anterior a venit din partea consumului gospodariilor populatiei, ca urmare a redinamizarii cumpararilor de marfuri si servicii.
Evolutia exportului net a redevenit insa puternic contractionista in ultimul trimestru al anului trecut, in conditiile in care variatia anuala a importurilor de bunuri si servicii s-a reamplificat, reintrand in teritoriul pozitiv si devansand-o astfel pe cea a exporturilor. Drept urmare, deficitul balantei comerciale si cel de cont curent au inregistrat o crestere in termeni anuali in acest interval – dupa trei trimestre de comprimare –, ce a fost accentuata in cazul celui din urma de inrautatirea considerabila a soldului balantei veniturilor primare. Pe ansamblul intregului an, ambele deficite s-au diminuat insa vizibil in raport cu valorile atinse in 2022.
Cele mai recente date si analize indica o crestere mai solida a economiei in termeni trimestriali in trimestrul I 2024 decat cea previzionata anterior, implicand insa o scadere a dinamicii anuale a PIB in acest interval, in conditiile unor evolutii divergente la nivelul componentelor cererii agregate si al sectoarelor majore.
Astfel, comparativ cu ritmul mediu aferent trimestrului IV 2023, in luna ianuarie 2024, vanzarile cu amanuntul si-au accelerat puternic cresterea fata de perioada similara a anului anterior, in timp ce productia industriala si-a reaccentuat semnificativ contractia, iar volumul lucrarilor de constructii a suferit un amplu declin in termeni anuali, dupa sase trimestre consecutive de crestere intr-un ritm de doua cifre. Totodata, dinamica anuala a importurilor de bunuri si servicii a continuat sa o devanseze pe cea a exporturilor, dar intr-o mai mica masura decat in trimestrul IV 2023, reintrand marginal in teritoriul negativ in ianuarie 2024. Pe acest fond, deficitul comercial si-a temperat cresterea in termeni anuali, insa deficitul de cont curent si-a accelerat-o considerabil, ca urmare a deteriorarii balantelor veniturilor.
Piata muncii
Pe piata muncii, efectivul salariatilor din economie si-a reluat cresterea lunara in decembrie 2023, iar costul unitar cu forta de munca din industrie si-a reamplificat dinamica anuala de doua cifre in trimestrul IV 2023, in timp ce rata somajului BIM s-a marit usor in debutul anului curent, dupa trei trimestre de relativa stagnare, la un nivel mediu de 5,6 la suta. In acelasi timp, intentiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp au cunoscut un reviriment in februarie-martie 2024, iar deficitul de forta de munca s-a majorat pe ansamblul trimestrului I 2024, pe seama evolutiilor din servicii si constructii, dupa cum arata cele mai recente sondaje de specialitate.
Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au ramas relativ stabile in februarie si in prima parte a lunii martie, dar au inregistrat apoi noi mici scaderi, in timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat s-au mentinut pe o traiectorie pronuntat ascendenta, insa puternic fluctuanta – similar evolutiilor din economiile avansate si din regiune –, in contextul revizuirii si al consolidarii ulterioare a expectatiilor investitorilor privind momentul initierii si amplitudinea reducerilor ratei dobanzii de catre Fed, cu impact si asupra apetitului global pentru risc. In aceasta conjunctura, cursul de schimb leu/euro s-a mentinut in februarie pe palierul mai inalt atins la mijlocul lunii ianuarie, dar a cunoscut ulterior o usoara corectie descendenta, revenind si stabilizandu-se in martie in preajma valorilor prevalente in trimestrul IV 2023.
Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a reluat scaderea in ianuarie 2024, coborand pana la 4,9 la suta in februarie, de la 6,4 la suta in decembrie 2023, in principal ca efect al noilor descresteri pronuntate de ritm consemnate de componenta in valuta, dar si cu aportul temperarii usoare a cresterii creditului in lei. Pe acest fond, ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat s-a marit la 68,7 la suta in februarie 2024, de la 68,4 la suta in decembrie 2023.
Ingrijorari privind masurile fiscale
Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei va continua sa scada in urmatoarele luni pe o traiectorie usor mai ridicata decat cea evidentiata in prognoza pe termen mediu din februarie 2024, in principal sub influenta efectelor de baza si a corectiilor descendente ale cotatiilor marfurilor agroalimentare, precum si pe fondul decelerarii cresterii preturilor importurilor si al ajustarii descendente graduale a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt.
Incertitudini si riscuri la adresa perspectivei inflatiei continua sa decurga totusi din masurile fiscale aplicate recent in vederea sustinerii procesului de consolidare bugetara, precum si din masura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de baza ce a fost prelungita pana la finele anului curent, dar si din evolutia cotatiei titeiului.
Totodata, incertitudini si riscuri crescute sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale si de venituri, avand ca surse, pe de o parte, executia bugetara din primele doua luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public si impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de alta parte, masurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate in perspectiva in vederea continuarii consolidarii bugetare, inclusiv in contextul procedurii de deficit excesiv si al conditionalitatilor atasate altor acorduri incheiate cu CE. Dinamica salariilor din economie reprezinta un motiv de preocupare.
Razboiul din Ucraina
Incertitudini si riscuri la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, continua sa genereze insa si razboiul din Ucraina si conflictul din Orientul Mijlociu, precum si evolutiile economice din Europa, indeosebi din Germania. Totodata, absorbtia fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte. Ea este insa esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a efectelor contractioniste ale conflictelor geopolitice si ale inaspririi conditiilor economice si financiare pe plan international.
Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.
Dobanda-cheie, inghetata
In sedinta din 4 aprilie 2024, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00 la suta pe an. Totodata, s-a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6,00 la suta pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizeaza readucerea durabila a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. In contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse”.
