AVERTISMENTUL BNR – Banca Centrala despre banii din PNRR: “Grad ridicat de incertitudine caracterizeaza perspectiva absorbtiei fondurilor europene alocate Romaniei”

698
institurii financiar nebancare

Semnal de alarma de la Banca Nationala a Romaniei cu privire la atragarea banilor europeni. Potrivit Bancii Centrale, un grad ridicat de incertitudine caracterizeaza perspectiva absorbtiei fondurilor europene alocate Romaniei prin Mecanismul de Redresare si Rezilienta, precum si a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au sustinut membrii Consiliului de Administratie, evocand aprobarea de catre CE a Planului national de redresare si rezilienta, dar si pasii ce mai trebuie parcursi pentru inceperea atragerii sumelor alocate, precum si capacitatea institutionala si istoricul realizarilor in domeniu ale Romaniei.

Banca Centrala a dat detalii despre Minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei din 5 octombrie 2021, cand s-a a discutat si adoptat decizia de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind evolutiile macroeconomice, financiare si monetare curente si de perspectiva prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.
In discutiile privind evolutia recenta a dinamicii preturilor de consum, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei si-a marit considerabil distanta fata de limita de sus a intervalului tintei in primele doua luni ale trimestrului III 2021 si a depasit usor nivelul prognozat, urcand de la 3,94 la suta in iunie, la 4,95 la suta in iulie si la 5,25 la suta in luna august. S-a observat ca si noua ascensiune a fost determinata aproape integral de componente exogene ale IPC, impactul major venind de aceasta data din majorarea consistenta a preturilor gazelor naturale si energiei electrice in luna iulie, caruia i s-au alaturat influentele mai modeste ale continuarii scumpirii combustibililor, preponderent pe seama altor elemente decat benzina si motorina.
In acelasi timp, s-a remarcat ca rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accentuat usor mersul ascendent, inclusiv in raport cu asteptarile, marindu-se la 3,2 la suta in august de la 2,9 la suta in iunie. Avansul a fost antrenat insa, in buna masura, de segmentul alimentelor procesate, prioritar sub impactul majorarii cotatiilor marfurilor agroalimentare, in timp ce cresterile de dinamica inregistrate de subcomponenta bunurilor nealimentare si de cea a serviciilor au fost relativ minore, reflectand evolutii mixte la nivelul ambelor grupari. In urma analizei, membrii Consiliului au convenit ca recenta tendinta usor ascendenta a componentei de baza a inflatiei este atribuibila, in principal, socurilor interne si externe pe partea ofertei, mai cu seama cresterii cotatiilor unor marfuri si a costurilor cu energia si transportul, precum si blocajelor persistente in lanturile de productie si aprovizionare, ale caror efecte directe si indirecte continua sa fie potentate de cererea sporita de bunuri si servicii ce se manifesta dupa relaxarea restrictiilor de mobilitate.

Cresterea preturilor

Au fost evocate din nou economiile fortate sau precautionare realizate de populatie in perioada distantarii sociale, dar si dinamica inca robusta, desi in scadere, a venitului disponibil real din ultimele luni, reflectand insa si un efect de baza notabil. S-au facut, de asemenea, referiri la ascensiunea alerta a preturilor de productie din industrie pentru piata interna, precum si la gradul de transferare a majorarii pretului energiei asupra preturilor de consum, fiind evidentiata, totodata, accentuarea recenta a tendintei crescatoare a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt la nivelul multor categorii de agenti economici, insotita de o usoara ajustare in sus a celor pe termen mai lung.
In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au aratat ca activitatea economica a continuat sa creasca in trimestrul II 2021, intr-un ritm trimestrial relativ incetinit – de 1,8 la suta, fata de 2,5 la suta in trimestrul I –, dar ceva mai alert decat cel previzionat, ajungand sa depaseasca moderat nivelul sau pre-pandemie. S-a observat ca evolutia face probabila marirea excedentului de cerere agregata in acest interval in linie cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu. Totodata, ea a antrenat cresterea dinamicii anuale a PIB la 13,0 la suta in trimestrul II, de la -0,2 la suta in trimestrul I, pe fondul efectului de baza asociat contractiei economice severe din perioada similara a anului trecut.

PIB-ul Romaniei

Potrivit BNR, toate componentele majore ale cererii agregate au contribuit la cresterea abrupta a variatiei anuale a PIB, dar in proportii considerabil diferite. Principalul determinant l-a constituit consumul gospodariilor populatiei, care s-a marit totusi sub asteptari in termeni anuali, si a fost secondat indeaproape, ca aport, de variatia stocurilor. O contributie pozitiva, desi mult mai modesta, a fost adusa de formarea bruta de capital fix, in contextul redinamizarii puternice a constructiilor noi, in special pe segmentul rezidential, al carei impact l-a devansat pe cel al scaderii considerabile a variatiei investitiilor nete in utilaje.
In acelasi timp, exportul net si-a diminuat contributia negativa la dinamica anuala a PIB in trimestrul II, in conditiile in care cresterea deosebit de ampla a variatiei exporturilor de bunuri si servicii din acest interval, atribuibila inclusiv unui efect de baza, a surclasat-o pe cea importurilor.
Soldul negativ al balantei comerciale si-a accentuat insa adancirea in termeni anuali, iar deficitul de cont curent a continuat sa creasca foarte alert, marindu-se pe ansamblul semestrului I 2021 cu peste 85 la suta fata de perioada similara a anului trecut. Evolutiile au fost considerate deosebit de ingrijoratoare de catre membrii Consiliului, inclusiv in conditiile scaderii semnificative a gradului de acoperire a deficitului de cont curent cu fluxuri de capital autonom in trimestrul II, de la o valoare totusi substantial crescuta in prima luna a anului.

Piata muncii

Referitor la piata muncii, membrii Consiliului au observat ca redresarea acesteia a continuat in ultimele luni, slabind totusi in intensitate in debutul semestrului II, probabil pe fondul unor sincope de aprovizionare si al incertitudinilor legate de majorarea costurilor materiale. Astfel, efectivul salariatilor din economie si-a prelungit cresterea in iunie si a ramas aproape constant in iulie, la un nivel doar usor inferior celui pre-pandemie, iar rata somajului BIM si-a accentuat descresterea la finele trimestrului II, pana la 5 la suta, de la 5,3 la suta in mai, revenind insa treptat pe parcursul lunilor iulie si august la 5,2 la suta – nivel vizibil superior minimului atins in ianuarie 2020.
Decelerarea cresterii anuale a castigului salarial in iunie-iulie, fata de varful atins in precedentele doua luni, este atribuibila totusi, in buna masura, efectelor de baza asociate evolutiilor din anul trecut, iar dinamica salariilor din sectorul privat a ajuns sa fie net superioara celei din sectorul public, au subliniat unii membri ai Consiliului. Relevante au fost considerate si informatiile privind intensificarea activitatii de recrutare in lunile de vara la niveluri record ale ultimilor cativa ani, precum si dezechilibrele cerere-oferta de forta de munca aparute pe anumite segmente ale pietei, de natura sa genereze presiuni asupra salariilor.
Au fost, de asemenea, evocate recente sondaje de specialitate ce indica continuarea cresterii angajarii in trimestrul IV 2021, desi relativ mai temperata, perspectiva ce devine totusi incerta in actualul context, au convenit membrii Consiliului, data fiind inrautatirea accelerata a situatiei epidemiologice pe plan intern si nivelul foarte scazut al vaccinarii. Noile masuri guvernamentale vizand retentia personalului, precum si severitatea mult atenuata a restrictiilor probabil reinstituite, sunt insa de natura sa atenueze impactul advers al noului val pandemic, au sustinut mai multi membri ai Consiliului.

Cresterea preturilor la energie

Pe orizontul ceva mai indepartat de timp, cresc totusi incertitudinile legate de capacitatea unor firme de a ramane viabile ulterior sistarii masurilor si programelor de sprijin guvernamental, dar mai cu seama in contextul cresterii deosebit de ample a preturilor energiei si a altor materii prime si bunuri intermediare, precum si al prelungirii problemelor de aprovizionare, ce ar putea conduce la restructurari sau falimente de firme. Conditiile de pe piata muncii ar putea fi afectate si de extinderea digitalizarii si automatizarii pe plan intern, precum si de o crestere a apelului angajatorilor la lucratori din strainatate. In schimb, influente de sens opus asupra salariilor sunt de asteptat din eventuala persistenta a problemei inadecvarii pregatirii ofertei de forta de munca la cerintele angajatorilor, mai cu seama pe segmente inalt specializate si, intr-o oarecare masura, din probabila majorare in viitorul apropiat a salariului minim pe economie, au aratat mai multi membri ai Consiliului.

Piata interbancara

“In ceea ce priveste conditiile financiare, membrii Consiliului au observat ca principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au consemnat ajustari ascendente in luna august si mai cu seama in septembrie – de la minime ale ultimilor aproximativ 4 ani atinse in iunie-iulie –, in contextul controlului strict asupra lichiditatii exercitat de catre banca centrala, dar si al consolidarii asteptarilor privind cresterea in viitorul apropiat a ratei dobanzii de politica monetara. La randul lor, randamentele titlurilor de stat si-au accentuat parcursul crescator in a doua parte a trimestrului III, mai ales pe scadentele medii si lungi, receptand si influenta evolutiilor de pe piata financiara internationala. Ratele dobanzilor la principalele categorii de credite noi ale clientilor nebancari au continuat sa se reduca in intervalul iulie-august 2021, cu unele exceptii, influentate fiind si de prelungirea scaderii IRCC. Descresterea acestuia a incetinit totusi sensibil in trimestrul IV 2021, au subliniat unii membrii ai Consiliului, iar, in primele trei luni din anul urmator, indicele va cunoaste probabil, in premiera, o majorare.
Membrii Consiliului au evidentiat si cresterea relativ pronuntata consemnata de cursul de schimb leu/euro la mijlocul lui august, dupa scaderea acumulata in prima parte a trimestrului III sub influenta unor factori sezonieri, precum si tendinta moderat ascendenta manifestata de acesta ulterior, inclusiv in conditiile restrangerii diferentialului ratelor dobanzilor pe termen scurt – ca urmare a noilor majorari ale ratelor dobanzilor-cheie efectuate de catre doua banci centrale din regiune –, iar, mai apoi, pe fondul tensionarii mediului politic intern. In aceste conditii, s-a aratat, in mod repetat, ca incertitudinile sporite privind consolidarea bugetara generate de actualul context politic, alaturi de dimensiunea dezechilibrului extern si de dinamica inflatiei, sunt de natura sa mareasca prima de risc suveran, cu potentiale consecinte adverse asupra ratei de schimb a leului, implicit asupra inflatiei, increderii in moneda nationala si a indicatorilor de vulnerabilitate externa, precum si asupra costurilor de finantare a economiei.

Creditele pentru sectorul privat

Membrii Consiliului au remarcat, de asemenea, dinamica alerta a creditului acordat sectorului privat, care a urcat mai ferm in teritoriul de doua cifre in primele doua luni ale trimestrului III 2021, in contextul intensificarii fara precedent a activitatii de creditare in moneda nationala in luna iulie, inclusiv cu sustinerea programelor guvernamentale, dar si al dinamizarii moderate a creditului in valuta. Au fost evidentiate volumele record atinse in iulie atat de imprumuturile noi in lei pentru locuinte, cat si de cele pentru consum, precum si cresterea in apropierea maximelor istorice a fluxului creditelor in moneda nationala adresat societatilor nefinanciare. Pe acest fond, soldul creditului in lei a continuat sa-si accelereze cresterea, pana la o medie de 17,4 la suta in iulie-august – cea mai inalta valoare din ultimii 5 ani – de la 15,2 la suta in trimestrul II, iar ponderea lui in total s-a marit in august la 71,3 la suta.
In ceea ce priveste evolutiile viitoare, membrii Consiliului au aratat ca, potrivit noilor date si analize, rata anuala a inflatiei va creste probabil mult mai pronuntat pe orizontul scurt de timp decat s-a anticipat in prognoza din luna august, care indica un varf de 5,6 la suta in decembrie 2021 si un nivel de circa 3,4 la suta incepand cu trimestrul III 2022, marginal sub limita de sus a intervalului tintei.

Inflatia

Responsabile de inrautatirea considerabila a perspectivei apropiate a inflatiei continua sa fie socurile adverse puternice pe partea ofertei, indeosebi cele externe, al caror impact este insa potentat, pe plan intern, de liberalizarea in acest an a pietei energiei electrice pentru consumatorii casnici, au subliniat in mod repetat membrii Consiliului. Determinante pentru perspectiva apropiata sunt noile majorari ample anticipate a fi consemnate de preturile produselor energetice, in principal de pretul gazelor naturale, si, intr-o mai mica masura, de pretul combustibililor, prioritar pe seama componentei non-benzina si motorina. Lor li se alatura cresterea suplimentara inregistrata in septembrie de pretul produselor din tutun, precum si dinamica ceva mai inalta asteptata in cazul preturilor administrate. Acestea sunt de natura sa mareasca considerabil dimensiunea si durata deviatiei pozitive a ratei anuale a inflatiei de la limita de sus a intervalului tintei, au observat membrii Consiliului, dar si sa genereze pe orizontul mai indepartat de timp efecte de baza dezinflationiste semnificative.
Impactul inflationist al socurilor pe partea ofertei ar putea fi chiar mai puternic si mai prelungit decat arata evaluarile actuale, au atentionat mai multi membri ai Consiliului, semnaland ascensiunea continua si/sau abrupta a cotatiilor unor marfuri energetice si non-energetice, precum si persistenta blocajelor in lanturile de productie si aprovizionare, asociate cu costuri crescute de transport, ce afecteaza vizibil – direct sau indirect – si inflatia de baza, inclusiv pe calea preturilor importurilor. Au fost, de asemenea evocate ponderea mare detinuta in cosul IPC de preturile alimentelor, energiei si combustibililor, precum si gradul potential de transferare in preturile de consum a cresterilor de costuri materiale, in conditiile unei cereri inca solide, dar in temperare, alaturi de previzibila majorare a tarifelor politelor RCA.
In acest context, membrii Consiliului s-au aratat foarte preocupati de riscul ca puseul inflationist provocat de socurile pe partea ofertei – implicand urcarea considerabila si relativ persistenta a ratei anuale a inflatiei deasupra intervalului tintei –, sa deterioreze anticipatiile inflationiste pe termen mediu si sa genereze astfel efecte secundare importante, eventual printr-o spirala salarii-preturi, avand in vedere si tendinta de scadere a gradului de relaxare a pietei muncii. In aceste conditii, a fost subliniata in mod repetat nevoia ancorarii anticipatiilor pe termen mediu, inclusiv din perspectiva credibilitatii bancii centrale. In acelasi timp, s-a convenit ca o eventuala tentativa a bancii centrale de a contracara efectele directe tranzitorii ale socurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductiva, prin pierderile ample pe care le-ar provoca activitatii economice si ocuparii fortei de munca pe un orizont mai indelungat de timp.
In ceea ce priveste presiunile inflationiste pe partea cererii, membrii Consiliului au observat ca noile evaluari indica o incetinire a cresterii activitatii economice non-agricultura in semestrul II 2021, inclusiv in raport cu previziunile anterioare, avand in vedere si efectul de erodare exercitat asupra veniturilor populatiei si firmelor de scumpirea energiei, combustibililor si alimentelor; evolutia face probabila o cvasi-stagnare a excedentului de cerere agregata in a doua parte a anului curent, fata de usoara crestere previzionata anterior. Astfel, in conditiile decalajelor temporale necesare manifestarii lor, presiunile inflationiste ale excedentului de cerere agregata vor ramane probabil slab perceptibile si mai estompate pe termen scurt decat s-a anticipat in prognoza din august, si, totodata, greu decelabile din multitudinea factorilor ce vor afecta inflatia de baza in acest interval, au concluzionat membrii Consiliului.

Cresterea economiei, sustinuta de cererea interna

La nivelul intregului PIB este insa de asteptat o accelerare usoara a cresterii acestuia in trimestrul III, datorita performantelor foarte bune ale agriculturii, implicand, in contextul efectului de baza asociat redresarii consistente din perioada similara a anului trecut, o modesta scadere a dinamicii lui anuale in primele trei luni ale semestrului II 2021, au remarcat membrii Consiliului. Totodata, s-a constatat ca, potrivit evolutiilor recente ale indicatorilor relevanti, continuarea cresterii alerte in termeni anuali a economiei in trimestrul III este sustinuta probabil doar de cererea interna – prioritar de consumul privat si, intr-o mai mica masura, de formarea bruta de capital fix. In schimb, din partea exportului net este posibila o contributie negativa marita la dinamica anuala a PIB, in conditiile in care in luna iulie exporturile de bunuri si servicii si-au redus mult mai pronuntat variatia anuala decat importurile, conducand si la accelerarea puternica a cresterii anuale a deficitului comercial. Pe acest fond, pe ansamblul primelor sapte luni ale anului, deficitul de cont curent a continuat sa depaseasca cu peste 70 la suta nivelul inregistrat in perioada similara a anului anterior, au reliefat unii membri ai Consiliului, in pofida prelungirii evolutiei relativ mai favorabile a balantelor veniturilor.
Inclusiv in acest context, preocupanta a fost considerata conduita politicii fiscale, prezumata a deveni restrictiva din 2021, in conditiile in care, coordonatele recentei rectificari bugetare si instabilitatea mediului politic intern erau de natura sa pericliteze consolidarea bugetara – proces esential pentru corectia dezechilibrului extern, si, totodata, necesar din perspectiva angajamentelor asumate in contextul procedurii de deficit excesiv, au aratat mai multi membri ai Consiliului. S-a apreciat ca incertitudini si riscuri suplimentare la adresa situatiei finantelor publice decurg din volumul ridicat al cheltuielilor permanente si din scumpirea drastica a energiei si a materialelor de constructii, dar si din eventuale abordari menite sa atenueze impactul cresterii preturilor unor utilitati, prioritar pentru populatie, precum si din noi masuri guvernamentale motivate de deteriorarea abrupta a situatiei epidemiologice.

Incertitudini cu privire la absorbtia fondurilor europene


Un grad ridicat de incertitudine caracterizeaza insa si perspectiva absorbtiei fondurilor europene alocate Romaniei prin Mecanismul de Redresare si Rezilienta, precum si a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au sustinut membrii Consiliului, evocand aprobarea de catre CE a Planului national de redresare si rezilienta, dar si pasii ce mai trebuie parcursi pentru inceperea atragerii sumelor alocate, precum si capacitatea institutionala si istoricul realizarilor in domeniu ale Romaniei.
Totodata, incertitudini si riscuri crescute genereaza noul val pandemic, au subliniat in mod repetat membrii Consiliului, evidentiind inrautatirea accelerata a situatiei sanitare si nivelul foarte scazut al vaccinarii pe plan intern, dar si gradul mai redus de severitate al restrictiilor probabil reinstituite, precum si capacitatea crescuta de adaptare a firmelor si populatiei la cerinte de distantare sociala.

Deciziile

In aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat reclama continuarea ajustarii conduitei politicii monetare prin majorarea ratei dobanzii de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, dupa stoparea in luna mai a cumpararii de titluri de stat in lei de pe piata secundara si intarirea ulterioara a controlului exercitat de banca centrala asupra lichiditatii de pe piata monetara.
O asemenea calibrare a conduitei politicii monetare vizeaza readucerea si mentinerea pe termen mediu a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe orizontul mai indepartat de timp, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile in contextul procesului de consolidare fiscala, si in conditii de protejare a stabilitatii financiare. S-a considerat, totodata, a fi necesara monitorizarea atenta a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,50 la suta, de la 1,25 la suta, concomitent cu pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara; totodata, a decis majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la suta, de la 0,75 la suta, si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 2,00 la suta, de la 1,75 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit”, arata BNR.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *