AVERTISMENTUL BNR: A FOST IDENTIFICAT UN RISC NOU – Intarzierea reformelor si a absorbtiei fondurilor europene. Iata ce se intampla (Document)

860
institurii financiar nebancare

Banca Nationala a Romaniei arata in Raportul asupra stabilitatii financiare ca a identificat un risc sistemic nou, cel privind intarzierea reformelor si a absorbtiei fondurilor europene, in special prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR). Alte doua riscuri de nivel ridicat, dar cu perspective de mentinere, sunt riscul privind incertitudinile la nivel global in contextul crizei energetice si al pandemiei COVID-19 si riscul de nerambursare a creditelor contractate de catre sectorul neguvernamental.

In raport se mai arata ca gradul de absorbtie a fondurilor europene structurale si de investitii alocate prin programele operationale aferente Cadrului financiar multianual 2014-2020 este doar jumatate. Romania se situeaza sub media europeana (61 la suta) si a tarilor din regiune in ceea ce priveste gradul de absorbtie a fondurilor europene (66,3 la suta, media tarilor Bulgaria, Cehia, Ungaria si Polonia).

Sectorul bancar

Potrivit BNR, de la debutul pandemiei, sectorul bancar romanesc si-a mentinut o pozitie prudenta din perspectiva structurii bilantiere, in vederea favorizarii unei administrari adecvate a riscului de lichiditate, alocand o pondere importanta din active expunerilor fata de sectorul guvernamental, cu efecte, insa, asupra intensificarii legaturii sectorului bancar cu statul. Aceasta abordare, care s-a consolidat in ultimul deceniu, risca sa mentina sectorul bancar in aceeasi paradigma de finantare neguvernamentale cu precadere a expunerilor retail, cu riscul de a rata oportunitatile cu privire la finantarea agendei schimbarilor climatice si a proiectelor europene, concomitent cu mentinerea unui rol mai scazut inspre sprijinirea schimbarii structurale a economiei spre una cu valoare adaugata mai ridicata.

Iata pasaje din raportul BNR, pe care il publicam integral la finalul articolului:

„Similar Raportului anterior, a fost identificat un singur risc sistemic de nivel sever, cu perspective de mentinere: tensiuni la nivelul echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a pandemiei COVID-19 si crizei energetice. Un risc sistemic nou este cel privind intarzierea reformelor si a absorbtiei fondurilor europene, in special prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR). Acesta este un risc de nivel ridicat si in crestere. Alte doua riscuri de nivel ridicat, dar cu perspective de mentinere, sunt riscul privind incertitudinile la nivel global in contextul crizei energetice si al pandemiei COVID-19 si riscul de nerambursare a creditelor contractate de catre sectorul neguvernamental (…),

Evolutiile pozitive ale economiei si situatiei medicale din prima parte a anului au redus presiunile asupra bugetului public. Deficitul bugetar s-a ajustat la 3,8 la suta din PIB in primele noua luni ale anului (fata de 6,4 la suta in aceeasi perioada a anului trecut), dupa ce la sfarsitul anului 2020 se majorase la 9,7 la suta din PIB. In perioada urmatoare este de asteptat ca deficitul bugetar sa se adanceasca, data fiind posibilitatea, pe de o parte, a reintroducerii unora dintre masurile implementate anterior pentru sustinerea economiei in conditiile accelerarii numarului de imbolnaviri, iar pe de alta parte, a introducerii de masuri noi necesare combaterii efectelor crizei energiei (majorarea pretului la energie electrica si gaze naturale reclamand masuri de sprijin pentru consumatorii finali). Accelerarea investitiilor pentru sustinerea tranzitiei energetice poate slabi in viitor dependenta de combustibilii fosili si, astfel, poate diminua riscurile generate de socurile asupra preturilor acestora (…).

Romania, deficitara la absorbtia fondurilor europene

Romania ramane, in continuare, deficitara in ceea ce priveste absorbtia fondurilor europene. Gradul de absorbtie a fondurilor europene structurale si de investitii alocate prin programele operationale aferente Cadrului financiar multianual 2014-2020 este doar jumatate. Romania se situeaza sub media europeana (61 la suta) si a tarilor din regiune in ceea ce priveste gradul de absorbtie a fondurilor europene (66,3 la suta, media tarilor Bulgaria, Cehia, Ungaria si Polonia). Mai mult, Romania a demarat si atragerea de fonduri pentru exercitiul financiar curent (derulat in perioada 2021-2027), fondurile structurale si de investitii alocate prin aceste programe fiind chiar mai mari decat cele anterioare (38,3 miliarde euro, comparativ cu 34,7 miliarde euro).

Implementarea masurilor

Romania are de implementat si masurile necesare utilizarii fondurilor puse la dispozitie prin Mecanismul de Redresare si Rezilienta, Comisia Europeana avizand favorabil in luna septembrie 2021 si, ulterior, Consiliul Uniunii Europene in luna octombrie 2021. Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) in valoare de 29,2 miliarde euro. Investitiile avute in vedere a fi realizate prin intermediul acestor programe sunt de natura a sustine un model de crestere sustenabil pe termen mediu si lung. Din alocarile totale pentru reforme si investitii incluse in PNRR, 41 la suta sunt alocate ajustarilor necesare tranzitiei catre o economie favorabila mediului si reducerii efectelor schimbarilor climatice, in timp ce 21 la suta sunt pentru digitalizare.

Investitiile verzi, impact pozitiv

Realizarea investitiilor verzi prin atragerea de fonduri europene este estimata a avea un impact pozitiv cumulat mediu pe urmatorii 6 ani intre 1,9 si 2,3 puncte procentuale asupra cresterii economice, iar efectul atragerii tuturor resurselor europene s-ar situa la 5,7 puncte procentuale in acelasi interval, conform estimarilor CNSM. Avand in vedere parcursul reformelor economice din ultimii ani, instabilitatea politica si capacitatea institutionala redusa alimenteaza riscul de intarziere a implementarii acestor programe cu efecte negative importante asupra economiei si sistemului financiar. Asa cum s-a fundamentat in materialul Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala pentru sustinerea finantarii verzi, demararea cu intarziere, chiar si de doi ani, a proiectelor de mediu (in anul 2024 fata de anul 2022) va reduce cu peste 33 la suta efectul total favorabil pe termen mediu asupra economiei romanesti”.

*Raportul BNR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Ultimele articole