ASALT LA RALUCA TURCAN – Intrebare pentru ministrul Muncii: “Aveti solutii pentru asta?”

646
Razboi rece Citu-Orban

Cartel Alfa ii cere ministrului Muncii Raluca Turcan (foto, langa Ludovic Orban) sa puna pe agenda problemele reale ale pietei muncii din Romania si sa lase vanatoarea de asistati sociali, precizand ca probabil mai sunt cativa care iau nemeritat fabuloasa suma de 142 lei pe luna.

Sindicalistii ii cer ministrului Muncii sa se uite la datele din Revisal, si arata ca jumatate din contractele de munca sunt cu salarii nete mai mici de 1600 lei:

“Vi se pare o situatie normala? Demna de un stat social European? Intr-o tara in care costurile de trai se apropie cu pasi rapizi de media din UE. Aveti solutii pentru asta? Aveti de gand in mandatul dumneavoastra sa actionati pentru deblocarea negocierilor colective si restabilirea dreptului la asociere sindicala?

Astazi suntem in fata Ministerului pentru a-i comunica doamnei ministru revendicarile noastre”.

Iata revendicarile Cartel Alfa:

“Catre:
Alianta 2020 USR-PLUS
Domnului Dan BARNA, Presedinte / Domnului Dacian CIOLOS, Presedinte

Uniunea Democrata Maghiara din Romania
Domnului Hunor KELEMEN, Presedinte

Partidul National Liberal
Domnului Ludovic ORBAN, Presedinte

Domnilor Presedinti,

In urma analizei situatiei actuale, a progamului de guvernare, a deciziilor adoptate si a masurilor anuntate de guvern, care dezavantajeaza disproportionat lucratorii si categoriile cele mai vulnerabile ale populatiei, organizatiile membre ale Confederatiei Nationale Sindicale Cartel ALFA au constatat existenta conflictului social si ca urmare, au decis declansarea actiunilor de protest. Politica de austeritate instituita de actualul guvern nu a facut parte din angajamentele partidelor din coalitie fata de cetateni in timpul campaniei electorale, iar contextul economic social si criza sanitara, in care ne aflam si inainte de alegerile parlamentare, nu au suferit modificari care sa justifice o schimbare brusca de atitudine si politici publice.

Pandemia provocata de virusul Sars-Cov-2 a aparut intr-un context de dezechilibre sociale majore in Romania, unde venitul obtinut din munca nu ofera un trai decent pentru majoritatea lucratorilor, accesul la servicii publice de calitate este rezervat doar celor privilegiati, oportunitatile de angajare sunt uniforme, in conditii egal de precare, singura alternativa pentru multi fiind emigrarea.

Povara fiscala

In acelasi timp, cea mai mare parte din povara fiscala este pe umerii lucratorilor, prin contributiile sociale, impozit si TVA-ul platit in achizitionarea bunurilor de trai (veniturile mici se duc integral pe consum). Aceasta povara fiscala, care anuleaza cea mai mare parte din castigurile lucratorilor, este in plus colectata prost si gestionata ineficient[1], fara sa se transforme in beneficii palpabile – accesul la servicii publice gratuite si de calitate. Avem o politica fiscala care dezavantajeaza lucratorii, iar cresterea economica este distribuita inechitabil: 52% din PIB catre capital si cca 38% catre lucratori, cu mult mai jos decat media UE, de 47,8% catre lucratori.

Pentru cei mai multi dintre lucratorii care si-au incheiat cariera, nivelul pensiei este insuficient pentru un trai demn, iar inechitatile din sistem sunt socante pentru un stat social European.

Astfel, acest context al pandemiei, in loc sa fie utilizat pentru politici care sa mai echilibreze lucrurile si sa le reaseze intr-un raport mai echitabil, este folosit tocmai ca pretext pentru a taia si mai mult de la cei saraci, maximizand si conservand bogatia celor privilegiati.

Cresteri de preturi, costuri suplimentare in sarcina angajatilor, blocari discretionare de salarii (la unele categorii deja nedreptatite anterior), mentinerea salariului minim la un nivel derizoriu, mentinerea cotei unice, care si-a depasit utilitatea si este doar generatoare de inechitate, mentinerea blocajului asupra negocierii colective si a drepturilor sindicale la locul de munca.

Concret, ne opunem politicii de austeritate in domeniul salarizarii. Nici mentinerea salariului minim la un nivel atat de scazut, nici inghetarea unor drepturi salariale nu se justifica avand in vedere ca salarizarea din Romania este mult in urma productivitatii si a nivelului preturilor pentru bunuri si servicii. Astfel, piata muncii din Romania este la 66% din productivitatea orara medie a UE (Eurostat)[2], insa costul brut al orei de munca este la doar 35% din media UE[3].

In ceea ce priveste distributia salariilor din Romania, doar 13% sunt la un nivel peste salariul mediu. Datele din Revisal ne arata ca avem 1,6 mil lucratori cu norma intreaga la nivelul salariului minim, insa ceea ce este si mai ingrijorator, jumatate din totalul lucratorilor sunt incadrati cu salarii care nu depasesc 1600 lei net/2700 brut, un nivel care nu permite lucratorilor un trai demn din munca lor. Acest fenomen isi are cauza principala in blocarea negocierii colective, prin legea 62/2011, legea (anti-)dialogului social.

Proiectul de modificare a Legii 62/2011, elaborat cu consultarea partenerilor sociali in decursul ultimilor cinci ani, se afla in faza de raport final, insa adoptarea legii treneaza si nu este asumata de actuala coalitie de guvernare. Aceasta inseamna in fapt lipsa posibilitatii efective de negociere a contractelor colective de munca sectoriale sau la nivel national.

Negociere colectiva

Blocarea negocierii la nivel de sector in ultimii 10 ani a condus la aplatizarea grilei salariale si alinierea salariilor la nivelul sau aproape de salariul minim. Negocierea colectiva, prin contractele colective de munca, este singurul instrument care poate conduce la o asezare echitabila a salariilor in functie de calificari, experienta si alte criterii, iar acest instrument este inutilizabil din cauza piedicilor legislative din Legea 62/2011.

Nu in ultimul rand, la motivele de nemultumire ale membrilor nostri se adauga lipsa respectului fata de legislatia in vigoare a guvernului si partidelor politice parlamentare din cadrul coalitiei. Spre exemplu, nerespectarea prevederilor legii cosului minim de trai decent (in declaratii publice si in programul de guvernare) in stabilirea salariului minim garantat in plata, cat si a prevederilor salariului minim european; blocarea in continuare, in Parlament a OUG 79/2017 (transfer taxe de la angajator catre lucrator), drept care numerosi angajatori nu fac modificarea cresterilor salariilor brute.

Principalele noastre revendicari sunt:

Un salariu minim decent
Pensii echitabile
Servicii publice de calitate
Deblocarea negocierii colective
Taxare justa
Aplicarea corecta a legislatiei

Si pe timp de pandemie, toti avem aceleasi drepturi!

Munca decenta – Dialog social – Justitie sociala

In concluzie, suntem pe deplin constienti ca Romania, alaturi de intreaga lume, trece printr-o criza sanitara si economica de amploare. Credem insa ca este nevoie de politici publice echilibrate, elaborate printr-o consultare reala cu partenerii sociali, care sa distribuie echitabil efortul si costurile, inclusiv prin rezolvarea implicatiilor OUG 79/2017.

Intreaga Europa a invatat lectia dura a crizei financiare din 2008 si in consecinta a renuntat la modelul austeritatii, favorizand politici orientate spre conservarea veniturilor populatiei si puterii de cumparare, inclusiv ca solutie economica pentru a consolida cererea de produse si servicii, pentru o revenire mai rapida. Avem speranta ca atat activitatea in Parlament, cat si la nivelul coalitiei de guvernare va avea ca prioritate utilizarea instrumentelor legislative si administrative pe care le aveti la dispozitie pentru rezolvarea problemelor grave cu care se confrunta lucratorii si piata muncii din Romania si corectarea dezechilibrelor care duc la mentinerea unui nivel ridicat de saracie si inegalitate sociala.

Cu stima,
Bogdan Iuliu HOSSU,
Presedinte”

[1] Pauperitatea fiscala a Romaniei – Ce o explica si ce se (mai) poate face, autori Cornel Ban si Alexandra Rusu studiu disponibil online. https://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/15915.pdf
[2] Date Eurostat, https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tesem160/default/table?lang=en
[3] Date Eurostat https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Wages_and_labour_costs

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *