Consiliul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a facut un raport pe economie in 2024. In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au aratat ca activitatea economica a stagnat in trimestrul III 2024, dupa ce a crescut cu 0,1 la suta in termeni trimestriali in precedentele trei luni, apreciind ca, in contextul dat, excedentul de cerere agregata a continuat sa se restranga relativ in linie cu previziunile.

Referitor la piata muncii, membrii Consiliului au convenit ca cele mai recente date si sondaje de specialitate indica o scadere notabila a gradului de incordare a pietei in trimestrul III 2024, in linie cu evaluarile precedente, dar si o stopare in trimestrul IV, probabil temporara, a tendintei descendente a acestuia. Astfel, s-a sesizat ca efectivul salariatilor din economie si-a reluat cresterea lunara in septembrie si a continuat sa se mareasca in octombrie 2024, intr-un ritm relativ alert, iar rata somajului BIM s-a redus la 5,4 la suta in octombrie si la 5,3 la suta in noiembrie, dupa cresterea la o valoare medie de 5,6 la suta in trimestrul III.

Prezentam minuta BNR:

"In cadrul sedintei, Consiliul de administratie a discutat si adoptat decizia de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind evolutiile macroeconomice, financiare si monetare curente si de perspectiva prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.
In discutiile privind evolutia recenta a inflatiei, membrii Consiliului au evidentiat cresterile consemnate de rata anuala a inflatiei in ultimele trei luni ale anului 2024, in urma carora aceasta s-a marit pe ansamblul trimestrului IV mai mult decat s-a anticipat, urcand la 5,14 la suta in decembrie, de la 4,62 la suta in luna septembrie. S-a aratat ca avansul a fost determinat in principal de scumpirea combustibililor – prioritar sub impactul aprecierii semnificative a dolarului SUA pe piata financiara internationala –, si intr-o mica masura de noile majorari inregistrate de preturile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului 2024 si al maririi cotatiilor unor marfuri.
In acelasi timp, s-a observat ca rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a intrerupt trendul descendent, mentinandu-se pana in decembrie la nivelul de 5,6 la suta, similar celui de la finele trimestrului III, in conditiile in care accelerarea pe mai departe a cresterii in termeni anuali a preturilor alimentelor procesate a fost insotita in trimestrul IV 2024 de incetinirea considerabila a ritmului dezinflatiei pe segmentul marfurilor nealimentare si de mentinerea constanta a acestuia in cazul serviciilor, ale caror dinamici anuale raman  ridicate, au punctat mai multi membri ai Consiliului.
In urma analizei, s-a concluzionat ca recentul comportament al inflatiei de baza reflecta influentele contrare relativ egale venite in acest interval, pe de o parte, din efectele de baza de la nivelul subcomponentelor non-alimentare si din scaderea dinamicii preturilor importurilor si, pe de alta parte, din majorarea cotatiilor unor marfuri agroalimentare si din costurile salariale crescute, transferate, cel putin partial, asupra unor preturi de consum, inclusiv pe fondul asteptarilor inflationiste pe termen scurt inca inalte si al cererii solide de bunuri.
In acest context, s-au facut referiri la cresterea inregistrata de dinamica anuala a preturilor de productie din industrie pentru bunurile de consum in intervalul octombrie-noiembrie, dupa sapte trimestre de scadere, precum si la cotele ridicate sau in ascensiune ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt ale firmelor si consumatorilor din trimestrul IV 2024. In acelasi timp, s-a sesizat ca anticipatiile inflationiste pe termen mai lung ale analistilor bancari s-au mentinut pana la finele anului 2024 marginal sub limita de sus a intervalului de variatie al tintei, unde au coborat in luna iulie, iar venitul disponibil real al populatiei si-a accelerat in septembrie-octombrie cresterea, in contextul maririi transferurilor sociale, precum si in corelatie cu dinamica inalta a salariului net real.
In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au aratat ca activitatea economica a stagnat in trimestrul III 2024, dupa ce a crescut cu 0,1 la suta in termeni trimestriali in precedentele trei luni, apreciind ca, in contextul dat, excedentul de cerere agregata a continuat sa se restranga relativ in linie cu previziunile.
Fata de aceeasi perioada a anului trecut, avansul PIB s-a marit la 1,2 la suta in trimestrul III, de la 0,9 la suta in trimestrul anterior, desi consumul gospodariilor populatiei si-a temperat intrucatva cresterea alerta, iar dinamica anuala a formarii brute de capital fix si-a prelungit descresterea abrupta, coborand la un nivel doar usor pozitiv – un minim al  ultimelor 9 trimestre. S-a observat ca impactul acestora asupra dinamicii anuale a PIB a fost mai mult decat contrabalansat de scaderea considerabila, cu peste doua treimi, a contributiei negative a exportului net, pe fondul descresterii sensibil mai pronuntate a variatiei anuale a volumului importurilor de bunuri si servicii in raport cu cea evidentiata in cazul volumului exporturilor. Comprimarea decalajului dintre acestea a antrenat si o decelerare semnificativa in trimestrul III 2024 a cresterii in termeni anuali a deficitului comercial si a celui de cont curent, comparativ cu trimestrul precedent, au remarcat membrii Consiliului.

Piata muncii

Referitor la piata muncii, membrii Consiliului au convenit ca cele mai recente date si sondaje de specialitate indica o scadere notabila a gradului de incordare a pietei in trimestrul III 2024, in linie cu evaluarile precedente, dar si o stopare in trimestrul IV, probabil temporara, a tendintei descendente a acestuia. Astfel, s-a sesizat ca efectivul salariatilor din economie si-a reluat cresterea lunara in septembrie si a continuat sa se mareasca in octombrie 2024, intr-un ritm relativ alert, iar rata somajului BIM s-a redus la 5,4 la suta in octombrie si la 5,3 la suta in noiembrie, dupa cresterea la o valoare medie de 5,6 la suta in trimestrul III. Totodata, intentiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp si-au intrerupt declinul in octombrie si s-au mentinut stabile in urmatoarele doua luni, incetinindu-si astfel scaderea in termeni trimestriali, in timp ce deficitul de forta de munca raportat de companii si-a accentuat descresterea pe ansamblul trimestrului IV 2024, pe seama evolutiilor din industrie si constructii.

Salariile romanilor

Dinamica anuala de doua cifre a salariului brut nominal si cea similara a costului unitar cu forta de munca din industrie s-au marit insa in trimestrul III – la 16,7 la suta, respectiv la 18,6 la suta –, in principal sub impactul majorarii salariului minim pe economie din luna iulie, iar dupa scaderea consemnata in octombrie, au ramas inalte, fiind pe mai departe preocupante din perspectiva inflatiei, dar si a competitivitatii externe, au sustinut in mai multe interventii membrii Consiliului.
In acelasi timp, s-a apreciat ca noua majorare a nivelului salarizarii minime si eliminarea unor facilitati fiscale in debutul anului 2025, alaturi de decalajele persistente dintre cererea si oferta de forta de munca din anumite sectoare, sunt de natura sa alimenteze presiunile asupra salariilor si costurilor cu forta de munca din mediul privat, inclusiv in contextul deficientelor structurale ale pietei muncii, dar si pe fondul evolutiei recente a inflatiei, precum si a consumului populatiei. In sens contrar sunt insa de asteptat sa actioneze masurile de politica a salariilor si angajarilor din sectorul public implementate in 2025 in scopul consolidarii bugetare, precum si situatia cererii externe si incertitudinile asociate perspectivei acesteia in actualul context global, alaturi de recursul in crestere la muncitori extracomunitari, dar si la tehnologizare, au considerat membrii Consiliului.
In discutiile privind conditiile financiare, membrii Consiliului au evidentiat cresterile insemnate consemnate de principalele cotatii ale pietei monetare interbancare in a doua parte a lunii noiembrie, precum si parcursul liniar ulterior al acestora. In acelasi timp, s-a remarcat ca randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat si-au accentuat si si-au prelungit ascensiunea pana in ultima decada a lunii decembrie 2024, in contextul volatilitatii ridicate a apetitului global pentru risc, dar si pe fondul incertitudinii generate de evenimentele electorale derulate in noiembrie si in debutul lunii decembrie, de natura sa amplifice temporar ingrijorarile investitorilor financiari legate de pozitia fiscala si cea externa a economiei. Cursul de schimb leu/euro s-a mentinut relativ stabil in lunile noiembrie si decembrie, pe palierul mai inalt pe care a revenit la mijlocul trimestrului precedent, in timp ce fata de dolarul SUA, leul a continuat sa inregistreze deprecieri notabile in acest interval, in conditiile intaririi pronuntate a monedei americane pe pietele financiare internationale.

Cursul de schimb

Membrii Consiliului au convenit ca riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului raman ridicate, evocand deficitele gemene mari si incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscala, inclusiv in contextul situatiei politice interne. Totodata, s-au facut referiri la tensiunile geopolitice, precum si la evolutiile si politicile economice din state dezvoltate, cu potentiale implicatii inclusiv asupra conduitei politicii monetare a bancilor centrale majore si asupra miscarilor de pe piata financiara internationala.
S-a observat, de asemenea, ca dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a prelungit ascensiunea pe ansamblul primelor doua luni ale trimestrului IV, ajungand la 8,8 la suta in noiembrie, de la 8,4 la suta in septembrie, pe seama imprumuturilor populatiei, a caror componenta in lei a continuat sa-si accelereze cresterea, in conditiile maximului istoric atins de fluxul creditului pentru locuinte si ale valorilor ridicate inregistrate de creditele noi pentru consum. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat a urcat astfel la 70,2 la suta in noiembrie, de la 69,8 la suta in septembrie.

Inflatia

In ceea ce priveste evolutiile pe termen scurt, membrii Consiliului au aratat ca noile evaluari reconfirma perspectiva descresterii ratei anuale a inflatiei in primele trei luni ale anului curent, dar pe o traiectorie mai ridicata decat cea evidentiata in prognoza pe termen mediu din noiembrie 2024, care indica si o crestere temporara a acesteia in trimestrul II 2025, urmata de o scadere graduala, pana la 3,5 la suta in decembrie 2025 si la 3,3 la suta in septembrie 2026 – finele orizontului prognozei.
S-a observat ca descresterea din trimestrul I 2025 va fi antrenata intr-o proportie insemnata de factori pe partea ofertei, in principal de efecte de baza manifestate la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflatiei de baza si pe segmentul combustibili. Actiunea dezinflationista de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va fi insa mai modesta decat s-a previzionat anterior, date fiind evolutia recenta a pretului combustibililor si a cotatiei titeiului, dar si efectele persistente de sens opus exercitate asupra dinamicii preturilor alimentelor si energiei de conditiile meteorologice nefavorabile din 2024 si de majorarea cotatiilor unor marfuri, precum si de cresterea consumului de energie in lunile de iarna, au remarcat membrii Consiliului. 
Totodata, balanta riscurilor induse de factori pe partea ofertei ramane inclinata in sens ascendent, au apreciat membrii Consiliului, evidentiind incertitudinile asociate previziunilor privind preturile alimentelor si energiei in contextul legislatiei in domeniu si al miscarii cotatiilor pe pietele en-gros, alaturi de cele privind traiectoria viitoare a cotatiilor titeiului si altor materii prime, in conditiile tensiunilor geopolitice si comerciale.
In ceea ce priveste factorii fundamentali, s-a convenit ca, pe termen foarte scurt, acestia vor continua sa-si atenueze presiunile inflationiste in linie cu evaluarile precedente, data fiind probabila restrangere a excedentului de cerere agregata la valori foarte scazute in trimestrele IV 2024 si I 2025, dar in conditiile unei cereri de consum inca robuste si ale cresterii alerte a costului unitar cu forta de munca din sectorul privat, desi in decelerare in raport cu ritmurile atinse in primele trei trimestre din 2024. Efecte dezinflationiste mai evidente sunt insa de asteptat pe acest orizont de timp din temperarea cresterii preturilor importurilor, precum si din ajustarea descendenta a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, mai lenta, totusi, si de la niveluri mai ridicate decat s-a anticipat anterior, au subliniat mai multi membri ai Consiliului.

Crestere in 2025

In discutiile referitoare la perspectiva apropiata a pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au aratat ca noile evaluari indica cresteri trimestriale moderate ale economiei in trimestrele IV 2024 si I 2025, relativ similare previziunilor anterioare, dar in contextul unor evolutii mixte ale principalelor componente ale cererii agregate fata de aceeasi perioada a anului precedent, cel putin in ultimul trimestru din 2024.
Astfel, s-a observat ca, potrivit indicatorilor cu frecventa ridicata, cresterea in termeni anuali a economiei a fost probabil sustinuta si in trimestrul IV 2024 prioritar de consumul privat, in timp ce din partea formarii brute de capital fix este posibil un aport negativ semnificativ, atribuibil in principal activitatii din constructii. In cazul exportului net, se contureaza insa o noua scadere a impactului contractionist, desi modesta, in conditiile in care variatia anuala a exporturilor de bunuri si servicii s-a marit usor in octombrie-noiembrie 2024, reducandu-si ecartul negativ fata de cea a importurilor, care a ramas constanta.
Pe acest fond, deficitul comercial a continuat sa-si tempereze cresterea fata de perioada similara a anului precedent, in timp ce deficitul de cont curent si-a accelerat-o considerabil, ca urmare a deteriorarii balantelor veniturilor, au semnalat membrii Consiliului.
Incertitudini si riscuri insemnate la adresa previziunilor decurg din conduita viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri, au aratat in mai multe randuri membrii Consiliului, facand referiri la pachetul de masuri fiscal-bugetare aprobat recent si implementat din debutul acestui an in scopul consolidarii bugetare in conformitate cu Planul bugetar-structural national pe termen mediu convenit cu Comisia Europeana, dar si cu procedura de deficit excesiv, corespunzator noului cadru de guvernanta economica al UE.

Razboiul din Ucraina

In acelasi timp, au fost evidentiate incertitudinile si riscurile mari induse la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, de razboiul din Ucraina si de conflictul din Orientul Mijlociu, precum si de mersul economiei globale/europene si al comertului international, in contextul escaladarii tensiunilor geopolitice si al masurilor de politica economica aplicate de state dezvoltate. 
Inclusiv din aceasta perspectiva, membrii Consiliului au subliniat din nou importanta atragerii si utilizarii eficiente a fondurilor europene, indeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esentiale pentru realizarea reformelor structurale necesare si a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al conflictelor geopolitice si al consolidarii bugetare, precum si pentru sporirea potentialului de crestere si intarirea rezilientei economiei romanesti. Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea asigurarii si mentinerii stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. 
S-a reiterat, totodata, importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu, in conditii de pastrare a stabilitatii financiare.
In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50 la suta; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la suta si a ratei dobanzii aferente facilitatii de depozit la 5,50 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit”.