Guvernul, prin Ministerul de Finante condus de Marcel Bolos (foto), face o analiza a economiei. Cresterea reala a Produsului Intern Brut (PIB) in 2023 a fost de 2,1%, incetinind fata de dinamica din 2022, cand economia romaneasca a avansat cu 4%, se arata in document.

Finantele precizeaza ca cererea externa slaba pentru produsele industriale, coroborata cu scaderea de competitivitate prin costuri ca urmare a cresterii preturilor la energie au determinat o reducere semnificativa a valorii adaugate brute din industrie anul trecut (-2,3%). Mai mult, situatia din industrie a atras dupa sine si o incetinire a dinamicii valorii adaugate din servicii la 1,9%, de la 8,6% in anul 2022. 
Raportul Finatelor arata ca decalajul ridicat intre dinamicile cererii si productiei interne a antrenat si o crestere a importurilor de bunuri si servicii care, concomitent cu declinul exporturilor, a condus la o contributie negativa majora a exportului net. Pentru restul anului, cererea interna va continua sa fie sustinuta de consum, pe fondul dinamicii robuste a salariilor reale si investitii, reflectata insa si in importuri, nefiind asteptata, in compensare, o ameliorare semnificativa a cererii externe.

Iata analiza Ministerului de Finante:

“Dupa ce s-a redresat relativ rapid dupa criza de COVID-19, in comparatie cu majoritatea statelor membre UE, economia romaneasca a fost afectata de provocarile induse de razboiul din Ucraina si criza energetica subsecventa, efectele celui de-al doilea val de crize avand efecte negative mai profunde si de lunga durata. Cresterea reala a PIB in anul 2023 a fost de 2,1% (date provizorii), incetinind fata de dinamica din 2022, cand economia romaneasca a avansat cu 4%. De remarcat este faptul ca decelerarea activitatii economice anul trecut s-a manifestat intr-un context caracterizat de investitii publice la niveluri record, reflectate si in dinamica reala a formarii brute de capital fix (+14,4%). 
Cererea externa slaba pentru produsele industriale, coroborata cu scaderea de competitivitate prin costuri ca urmare a cresterii preturilor la energie au determinat o reducere semnificativa a valorii adaugate brute din industrie in anul 2023 (-2,3%). Mai mult, situatia din industrie a atras dupa sine si o incetinire a dinamicii valorii adaugate din servicii la 1,9%, de la 8,6% in anul 2022. O parte din factorii care au actionat in anul 2023 s-au manifestat si pe parcursul anului 2024, astfel ca la nivelul semestrului I a.c., economia Romaniei a crescut cu doar 0,7% fata de perioada corespunzatoare din anul precedent (in prima jumatate a anului 2023 PIB crestea in termeni reali cu 1,7%), cu o dinamica dezechilibrata intre cererea si oferta interne. Pe partea ofertei, incetinirea a avut loc in constructii, dar mai cu seama in servicii - principalul motor al economiei.

In acelasi timp, industria, desi si-a atenuat declinul, continua sa fie afectata nefavorabil de problemele din Zona Euro, in principal de contractia industriei Germaniei - principalul partener comercial al Romaniei. Pe partea cererii, dinamica Formarii Brute de Capital Fix (FBCF) a decelerat (-6%) comparativ cu nivelul de 2 cifre realizat in anul precedent, iar cea a exportului de bunuri si servicii s-a mentinut in teritoriu negativ. 
Decalajul ridicat intre dinamicile cererii si productiei interne a antrenat si o crestere a importurilor de bunuri si servicii care, concomitent cu declinul exporturilor, a condus la o contributie negativa majora a exportului net. Pentru restul anului, cererea interna va continua sa fie sustinuta de consum, pe fondul dinamicii robuste a salariilor reale si investitii, reflectata insa si in importuri, nefiind asteptata, in compensare, o ameliorare semnificativa a cererii externe”. 

>>Analiza Finantelor