Asociatia Bucharest Real Estate Club (BREC) propune administratiilor din Bucuresti o dezbatere publica asupra spatiilor verzi.

Potrivit BREC, una dintre temele esentiale pentru calitatea vietii o reprezinta spatiile verzi, ca sursa pentru calitatea aerului si element esential al spatiilor de agrement si relaxare. Din pacate, cifrele si statisticile vehiculate in mediul public pe acest subiect sunt adesea imprecise ori chiar contradictorii. Iar progresele de care orasul are nevoie, pentru a raspunde asteptarilor locuitorilor sai, sunt inca modeste. De aceea, analiza realizata de expertii BREC – Bucharest Real Estate Club, asociatie care ii reuneste pe unii dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari, releva o serie de aspecte ce necesita o dezbatere.

Iata anuntul BREC:

"Una dintre temele esentiale pentru calitatea vietii o reprezinta spatiile verzi, ca sursa pentru calitatea aerului si element esential al spatiilor de agrement si relaxare. Din pacate, cifrele si statisticile vehiculate in mediul public pe acest subiect sunt adesea imprecise ori chiar contradictorii. Iar progresele de care orasul are nevoie, pentru a raspunde asteptarilor locuitorilor sai, sunt inca modeste. De aceea, analiza realizata de expertii BREC – Bucharest Real Estate Club, asociatie care ii reuneste pe unii dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari, releva o serie de aspecte ce necesita o dezbatere la care sa participe toti actorii legitimi ai domeniului, incepand cu beneficiarii principali – bucurestenii -, si continuand cu alte tipuri de stakeholderi, precum municipalitatea, primariile de sector, patronatele din domeniile constructiilor, asociatiile de mediu, grupurile civice si nu numai. Finalitatea acestui proces trebuie sa fie o Strategie locala a spatiilor verzi, asumata in solidar de factorul politic, de mediul de afaceri si de locuitorii Capitalei, fiecare categorie de participanti contribuind, atat in faza de elaborare, cat si de implementare, cu propriile resurse decizionale, de know-how, respectiv sustinere. Din datele existente la acest moment, situatia se prezinta astfel:

Contextul legislativ

Reglementarile in vigoare prevad imperativ ca fiecare locuitor din mediul urban sa beneficieze de o suprafata de spatiu verde de cel putin 26 mp. Pentru a se putea calcula dimensiunea aferenta fiecarui bucurestean, Legea nr. 24/2007 (privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor) instituie in sarcina autoritatilor publice obligatia intocmirii registrelor locale ale spatiilor verzi, cu rolul de a inventaria toate imobilele carora le-a fost atribuita aceasta destinatie.

Din pacate, in ciuda acestei reglementari imperative, se constata ca, pana in prezent, autoritatile nu au finalizat procedura de intocmire a registrului local al spatiilor verzi amenajate pe raza administrativ-teritoriala a municipiului Bucuresti. In absenta centralizarii acestor date, devin imposibile atat calculul real al suprafetelor de spatiu verde cuvenit fiecarui locuitor al orasului, cat si stabilirea si implementare masurilor care se impun pentru asigurarea dezideratului de 26 mp.

Primaria Municipiului Bucuresti a anuntat ca ar putea finaliza intocmirea unui registru al spatiilor verzi abia la sfarsitul anului 2024, in pofida sentintei Tribunalului Bucuresti, care a obligat Primarul General, in dosarul 18839/3/2021, sa elaboreze Registrului Spatiilor Verzi pentru Municipiul Bucuresti. Decizia a fost atacata de catre edilul Capitalei cu recurs.

Desi reprezentantii mediului privat reuniti in asociatia BREC sustin necesitatea efortului comun pentru inverzirea Bucurestiului, dovada clara fiind tocmai prezentul apel, acestia atrag atentia ca actiunile private nu pot compensa lipsa de initiativa si actiune a administratiei. In acest context, Despina Ponomarenco, presedintele BREC, avertizeaza:

„Toata lumea isi doreste spatii verzi reale, cu acces public si ingrijite. Intarzierile si amanarile succesive ale termenelor pentru elaborarea Registrului Spatiilor Verzi dilueaza responsabilitatea Primariei Generale de a le ingriji corespunzator pe cele pe care le are in administrare si accentueaza lipsa de predictibilitate in ceea ce priveste dezvoltarea urbana in Capitala. In plus, pe langa mari investitii private blocate in proiecte de regenerare urbana, care prevad concepte moderne de peisagistica, observam si proiecte de infrastructura blocate, fapt ce afecteaza intreaga populatie a Bucurestiului.”

Toate acestea ignora, din pacate, inclusiv prevederile art. 2 din Legea nr. 24/2007, potrivit caruia 'Statul recunoaste dreptul fiecarei persoane fizice la un mediu sanatos, accesul liber pentru recreere in spatiile verzi proprietate publica'.

Cifrele oficiale de la nivel european indica faptul ca, desi timp de multi ani in spatiul public s-a vehiculat ideea ca Bucurestiul s-ar situa la coada clasamentului tarilor de pe continent, acesta are un procent mediu de spatiu verde, aflandu-se exact la mijlocul listei, pe pozitia 19 din 38.

Bucurestiul, la egalitate cu Parisul

Statistica Agentiei Europene pentru Mediu, care a calculat procentul insumat al Infrastructurii Verzi, al Spatiului Verde Urban si al Suprafetelor Acoperite de Copaci in Mediul Urban – pe baza datelor transmise prin Serviciul Copernicus de monitorizare a suprafetei terestre (CLMS), plaseaza Capitala Romaniei la egalitate cu cele ale Poloniei, Letoniei si Macedoniei de Nord, procentul Spatiului Verde Urban, de 6%, fiind chiar dublul mediei capitalelor europene, situat la doar 3%. In ceea ce priveste indicatorul ”Infrastructura Verde Totala”, Bucurestiul se afla la egalitate cu Parisul (26%), fiind mai bine pozitionat decat alte capitale europene, precum Atena (17%), Nicosia (21%) ori La Valletta (17%). Si la capitolul ”Suprafete Acoperite de Copaci in Mediul Urban”, Bucurestiul surclaseaza, cu 22%, capitalele Frantei si Irlandei (ambele cu 20%), Portugaliei (17%), Danemarcei (cu 16%) sau Olandei (cu 13%).

Imperativele europene in domeniul locuirii

Intr-o analiza realizata de Agentia Europeana de Mediu, publicata pe site-ul oficial al Uniunii Europene (eea.europa.eu) la 1 februarie 2022 si actualizata la 7 februarie 2023, se subliniaza rolul esential al spatiilor verzi amenajate pe domeniul public, adica spatii verzi reale, amenajate, inventariate si intretinute de autoritatile publice, cu acces public. Zonele verzi care sunt accesibile publicului formeaza o cota relativ scazuta din totalul spatiului verde aflat pe teritoriul oraselor si exista numeroase obiective asumate de organizatii internationale (ONU, OMS, UNICEF), orientate catre cresterea procentului de spatii verzi amenajate cu acces public. Aceasta situatie este valabila si in Bucuresti, evidenta doar la o simpla plimbare prin marile parcuri, unele insalubre si lasate in paragina de ani de zile. Devine evident ca incercarile succesive ale administratiilor publice de a transfera responsabilitatea extinderii si amenajarii spatiilor verzi deschise publicului catre mediul privat nu doar ca nu raspund prevederilor legislative, dar nici nu pot fi o solutie la problema esentiala, aceea a calitatii si accesibilitatii spatiilor verzi publice deja existente.

Temele dezbaterii initiate de BREC trebuie circumscrise imperativelor mentionate, pornind de la asigurarea calitatii vietii pentru locuitori, prin respectarea reglementarilor legale si a recomandarilor de la nivel european. In acest sens, subiectele de interes a fi tratate in dialogul dintre autoritati, mediul de afaceri, asociatiile de profil si grupurile civice vor avea in vedere:

1. Ocrotirea dreptului fundamental la sanatate si recreere, recunoscut in beneficiul tuturor cetatenilor Romaniei reclama o inventariere corecta a spatiilor verzi intravilane (imobile afectate, in mod evident, uzului si interesului public).

2. Existenta si mentinerea in opinia publica a confuziei cu privire la posibilitatea mentinerii spatiilor verzi intravilane (terenuri afectate de uz si de interes public) in patrimoniul persoanelor fizice si al persoanelor juridice de drept privat. Aceasta confuzie se constituie intr-o grava incalcare a dreptului constitutional de proprietate privata, manifestata printr-o expropriere de facto a imobilelor detinute de acesti titulari, desi legislatia a consacrat caracterul public al terenurilor avand destinatia de spatii verzi. Mai mult, promovarea acestei confuzii conduce la o degrevare a autoritatilor de la obligatiile stabilite in sarcina lor. In fine, obligarea titularilor particulari de a contribui cu propriul patrimoniu la indeplinirea unui serviciu public si instituirea de limitari/interdictii (prin includerea terenurilor detinute de acestia in categoria spatiilor verzi) incalca principii statuate atat de legislatia nationala, cat si de dreptul comunitar:

a. Principiul securitatii si stabilitatii raporturilor juridice;

b. Principiul protectiei increderii legitime.

3. Incalcarea legislatiei interne si comunitare conduce la un abuz, prin obligarea persoanelor fizice si a persoanelor juridice de drept privat sa participe, cu propriul patrimoniu, la indeplinirea unor servicii de utilitate publica. Raportat la prevederile art. 18, alin. (9) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor, 'terenurile inscrise in cartea funciara ca fiind in categoria curti-constructii, terenuri ce se afla in proprietatea privata a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spatii verzi, in sensul legii, decat dupa indeplinirea procedurii de expropriere conform legislatiei in domeniu'.

Rezulta ca spatiile verzi (terenuri afectate uzului si interesului public) pot face exclusiv obiectul unui drept de proprietate publica, nicidecum privata a unor particulari (persoane fizice sau juridice). In acest caz, constatam ca o astfel de expropriere, realizata fara plata unei juste si prealabile despagubiri, constituie o evidenta incalcare a principiilor de drept.

4. Cu titlu de comparatie, putem analiza situatia serviciilor publice de sanatate: autoritatile publice pot cuantifica gradul de acces al locuitorilor la aceste servicii prin inventarierea, de pilda, a numarului de paturi disponibile in cadrul spitalelor publice, fara a include paturile din cadrul unitatilor de sanatate private, avand in vedere faptul ca aceste dotari nu sunt afectate nici uzului, nici interesului public in sens general.

5.Includerea fireasca a spatiilor verzi in domeniul public al unitatilor administrativ teritoriale va asigura permanenta, intretinerea si dezvoltarii acestora, la adapostul dreptului de proprietate publica (inalienabil, imprescriptibil si insesizabil).

Or, desi Regulamentul General de Urbanism aprobat prin HG nr. 525/1996 impune tuturor investitorilor amenajarea de spatii verzi si plantate pe cel putin 30% din suprafata terenului afectat de realizarea lucrarilor de construire, este evident ca indeplinirea acestei obligatii nu poate fi privita ca o contributie adusa serviciului public de amenajare si intretinere a spatiilor verzi, la fel cum nu scuteste administratia publica de indeplinirea propriilor obligatii”.