Lumea Banilor prezinta analiza Bancii Nationale a Romaniei condusa de Mugur Isarescu (foto) cu privire la economia Romaniei. Potrivit raportului, incertitudini si riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale si a celei de venituri, avand in vedere, pe de o parte, executia bugetara din primele sase luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public si impactul integral al noii legi a pensiilor. Se vorbeste si despre masurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate in perspectiva in scopul continuarii consolidarii bugetare, in contextul planului fiscal-structural pe termen mediu prezumat a fi transmis CE in toamna acestui an.

O sursa de incertitudini si riscuri insemnate raman, de asemenea, conditiile de pe piata muncii si dinamica salariilor din economie. Totodata, incertitudini semnificative sunt asociate evolutiei preturilor energiei si alimentelor, pe fondul modificarilor legislative si al secetei prelungite din acest an, precum si traiectoriei viitoare a cotatiei titeiului, in contextul tensiunilor geopolitice, arata BNR. 

In ceea ce priveste inflatia, prognoza actualizata releva perspectiva continuarii scaderii ratei anuale a inflatiei pe o traiectorie mai joasa decat cea evidentiata in proiectia precedenta, mai cu seama pe orizontul apropiat de timp. Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa coboare la finele anului curent si in trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar dupa o crestere temporara in trimestrul II 2025 sa revina si sa se mentina pana la capatul orizontului proiectiei usor sub limita de sus a intervalului tintei, implicit la niveluri ceva mai joase decat cele din precedenta prognoza:
“Descresterea ratei anuale a inflatiei va fi antrenata pe mai departe de factorii pe partea ofertei, a caror actiune dezinflationista va ramane mai intensa pe termen scurt decat s-a previzionat anterior, sub impactul efectelor de baza si al modificarilor legislative din domeniul energiei. Acestuia i se vor alatura influentele asteptate sa vina pe intregul orizont de prognoza din descresterea anticipatiilor inflationiste pe termen scurt si din decelerarea cresterii preturilor importurilor, precum si din restrangerea foarte usoara a excedentului de cerere agregata, relativ in linie cu previziunile precedente”.

Prezentam raportul BNR:

“Rata anuala a inflatiei a continuat sa se reduca in iunie 2024, coborand la 4,94 la suta, sub nivelul prognozat, de la 5,12 la suta in luna mai, ca urmare a scaderilor de dinamica consemnate de inflatia de baza si de pretul combustibililor, contrabalansate partial ca impact de cresterea pretului gazelor naturale.
Fata de luna martie, rata anuala a inflatiei s-a redus in iunie mai mult decat s-a anticipat, diminuandu-se cu 1,67 puncte procentuale (de la 6,61 la suta), in principal ca efect al ieftinirii substantiale a energiei pe ansamblul trimestrului II, indeosebi a gazelor naturale, sub influenta modificarilor legislative aplicate incepand cu luna aprilie, precum si pe fondul continuarii scaderii dinamicii preturilor alimentelor.
In acelasi timp, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accelerat descresterea in trimestrul II, inclusiv in raport cu previziunile, coborand la 5,7 la suta in iunie, de la 7,1 la suta in martie 2024. 
Decelerarea a avut ca determinanti si in acest interval efecte de baza dezinflationiste si corectii descendente ale cotatiilor marfurilor. Influente suplimentare au decurs din scaderea dinamicii preturilor importurilor si din reintrarea pe un trend usor descrescator a asteptarilor inflationiste pe termen scurt. In sens opus au actionat moderat majorarile de costuri unitare cu forta de munca consemnate in primele luni ale anului curent, transferate, cel putin partial, asupra unor preturi de consum, inclusiv pe fondul unei cereri robuste de bunuri.
Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a scazut la 5,3 la suta in iunie, de la 6,7 la suta in martie 2024. Totodata, rata medie anuala a inflatiei IPC s‑a redus la 7,2 la suta in iunie, de la 8,5 la suta in martie 2024. La randul ei, rata medie anuala a inflatiei calculata pe baza IAPC a scazut in iunie 2024 la 7,3 la suta, de la 8,3 la suta in martie 2024.

Activitatea economica, in crestere

Activitatea economica a crescut cu 0,7 la suta in trimestrul I 2024, mai putin decat s-a anticipat, astfel incat excedentul de cerere agregata a continuat probabil sa se restranga in acest interval, contrar asteptarilor.
Totodata, fata de aceeasi perioada a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ in trimestrul I 2024, la 0,5 la suta, de la 3,0 la suta in precedentele trei luni. Descresterea a fost determinata de aceasta data in principal de formarea bruta de capital fix, a carei dinamica anuala a inregistrat o scadere deosebit de ampla, de la nivelul de doua cifre foarte ridicat atins in trimestrul IV 2023, in timp ce consumul gospodariilor populatiei a continuat sa-si accelereze cresterea in termeni anuali.
Evolutia exportului net si-a accentuat influenta contractionista in trimestrul I 2024, in conditiile majorarii usoare a ecartului dintre variatia pozitiva a volumului importurilor de bunuri si servicii si cea negativa a volumului exporturilor. Deficitul balantei comerciale si-a marit doar marginal dinamica anuala, iar cel de cont curent si-a redus-o considerabil fata de trimestrul precedent, inclusiv ca efect al accelerarii puternice a cresterii in termeni anuali a excedentului balantei veniturilor secundare, in principal pe seama intrarilor de fonduri europene de natura contului curent.
Cele mai recente date si analize indica o crestere ceva mai solida a economiei in termeni trimestriali in trimestrul II 2024 decat s-a previzionat anterior, implicand o crestere notabila a avansului PIB in raport cu perioada similara a anului trecut.
Astfel, in aprilie-mai, vanzarile cu ama­nuntul si cele auto-moto si-au accelerat cresterea in termeni anuali fata de trimestrul precedent, productia in industria prelucratoare s-a revigorat usor, iar dinamica volumului lucrarilor de constructii a urcat consistent in teritoriul pozitiv, dupa scaderea la o valoare negativa considerabila pe ansamblul primelor trei luni ale anului. 
Variatia anuala a importurilor de bunuri si servicii a continuat insa sa-si mareasca ecartul pozitiv fata de cea a exporturilor, crescand relativ mai pronuntat, astfel incat deficitul comercial, precum si cel de cont curent si-au accelerat puternic cresterea in primele doua luni din trimestrul II in raport cu aceeasi perioada a anului anterior.

Piata muncii

Pe piata muncii, efectivul salariatilor din economie s-a redus semnificativ in luna mai, dupa cresterea considerabila consemnata in aprilie, iar rata somajului BIM s-a marit gradual in intervalul aprilie-iunie, pana la 5,5 la suta - nivel inferior mediei de 5,6 la suta din a doua jumatate a anului trecut. In acelasi timp, sondajele de specialitate au indicat in iulie intentii mai moderate de angajare pe orizontul foarte scurt de timp decat in trimestrul precedent, precum si un deficit de forta de munca in scadere, fata de cel in crestere raportat de companii in primele doua trimestre din acest an. Dinamica anuala de doua cifre a salariului brut nominal si mai cu seama cea a costului unitar cu forta de munca din industrie au inregistrat o scadere pe ansamblul intervalului aprilie-mai, ramanand insa inalte.

Randamentele titlurilor de stat

Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au scazut in prima decada a lunii iulie sub impulsul reducerii de catre BNR a ratei dobanzii-cheie si a ratelor dobanzilor la facilitatile permanente, iar apoi au ramas constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat s‑au reinscris in debutul lunii si s-au mentinut ulterior pe o traiectorie general descrescatoare – relativ in linie cu evolutiile din economiile avansate si din regiune –, in contextul asteptarilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobanzii Fed, cu impact si asupra apetitului global pentru risc. In aceasta conjunctura, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o corectie descendenta in prima parte a lunii iulie si a ramas apoi relativ stabil, pentru ca spre finele intervalului sa urce la valorile mai inalte prevalente in trimestrul II, pe fondul cresterii volatilitatii pe pietele financiare internationale, inclusiv ca urmare a escaladarii tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat s-a marit la 6,7 la suta in iunie, de la 5,7 la suta in luna mai, in conditiile in care componenta in lei a continuat sa-si accelereze cresterea, in principal pe seama evolutiilor de pe segmentul societatilor nefinanciare, iar ritmul celei in valuta si-a prelungit traiectoria usor ascendenta, dar fluctuanta. Pe acest fond, ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat a crescut la 69,1 la suta in iunie, de la 68,8 la suta in mai.

Scade inflatia

Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia august 2024, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile.
Prognoza actualizata releva perspectiva continuarii scaderii ratei anuale a inflatiei pe o traiectorie mai joasa decat cea evidentiata in proiectia precedenta, mai cu seama pe orizontul apropiat de timp. Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa coboare la finele anului curent si in trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar dupa o crestere temporara in trimestrul II 2025 sa revina si sa se mentina pana la capatul orizontului proiectiei usor sub limita de sus a intervalului tintei, implicit la niveluri ceva mai joase decat cele din precedenta prognoza.
Descresterea ratei anuale a inflatiei va fi antrenata pe mai departe de factorii pe partea ofertei, a caror actiune dezinflationista va ramane mai intensa pe termen scurt decat s-a previzionat anterior, sub impactul efectelor de baza si al modificarilor legislative din domeniul energiei. Acestuia i se vor alatura influentele asteptate sa vina pe intregul orizont de prognoza din descresterea anticipatiilor inflationiste pe termen scurt si din decelerarea cresterii preturilor importurilor, precum si din restrangerea foarte usoara a excedentului de cerere agregata, relativ in linie cu previziunile precedente.

Preturile la energie si alimente

Incertitudini si riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale si a celei de venituri, avand in vedere, pe de o parte, executia bugetara din primele sase luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public si impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de alta parte, masurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate in perspectiva in scopul continuarii consolidarii bugetare, in contextul planului fiscal-structural pe termen mediu prezumat a fi transmis CE in toamna acestui an. O sursa de incertitudini si riscuri insemnate raman, de asemenea, conditiile de pe piata muncii si dinamica salariilor din economie. Totodata, incertitudini semnificative sunt asociate evolutiei preturilor energiei si alimentelor, pe fondul modificarilor legislative si al secetei prelungite din acest an, precum si traiectoriei viitoare a cotatiei titeiului, in contextul tensiunilor geopolitice.
Incertitudini si riscuri la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, continua sa genereze si razboiul din Ucraina si conflictul din Orientul Mijlociu, precum si evolutiile economice din Europa.
Totodata, absorbtia fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte. Ea este insa esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a efectelor contractioniste ale conflictelor geopolitice.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politica monetara ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.

Dobanda redusa

Avand in vedere ameliorarea semnificativa a perspectivei apropiate a inflatiei in raport cu prognoza precedenta, dar si in conditiile incertitudinilor inca ridicate asociate previziunilor pe orizontul mai indepartat de timp, Consiliul de administratie al BNR a hotarat reducerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50 la suta pe an, de la 6,75 la suta pe an, incepand cu data de 8 august 2024. Totodata, s-a decis reducerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la suta pe an, de la 7,75 la suta pe an, si reducerea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50 la suta pe an, de la 5,75 la suta pe an. 
De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizeaza asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr‑o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. Consiliul de administratie reitereaza ca, in contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru stabilitatea macroeconomica si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse.
BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si este pregatita sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu, in conditii de pastrare a stabilitatii financiare”. 

Nota: Intertitlurile din raportul BNR apartin redactiei