TUNUL ANULUI – Doua banci vor fi iertate de datoria de 400 milioane lei pe care o au fata de statul roman. Senatorul Daniel Zamfir acuza
Majoritatea PNL-USR-PLUS din Senatul Romaniei pregateste un tun de circa 400 de milioane de lei. Caci aceasta este suma pe care BCR Banca pentru Locuinte si Raiffeisen Banca pentru Locuinte (actuala Aedificium Banca pentru Locuinte) trebuie sa o returneze statului roman, in baza a doua hotarari definitive prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie a confirmat constatarile Curtii de Conturi in urma controalelor la cele doua banci.
Mai exact, conducatorii PNL si USR-PLUS ai Senatului au refuzat timp de trei saptamani sa introduca pe ordinea de zi proiectul Legii privind exonerarea clientilor bancilor de economisire-creditare in domeniul locativ de la rambursarea unor sume reprezentand prima de stat si accesorii (L148/2020; PL-x 292/2020). Acuzatia a fost lansata vineri, 5 martie 2021, de catre senatorul PSD Daniel Zamfir (foto), acesta adaugand ca luni, 8 martie 2021, se va implini termenul de adoptare tacita a initiativei legislative.
Iata semnalul de alarma tras de Daniel Zamfir pe Facebook:
„Ingheata veniturile oamenilor, in timp ce iarta doua banci de o datorie de 400 milioane lei!!!
Luni, 8 martie, va trece tacit in Senat legea care anuleaza, practic, obligatia pe care BCR si Raifeissen Bank o au de a returna Statului roman suma de circa 400 milioane lei, in urma unei decizii definitive si irevocabile a ICCJ.
Presedintele Senatului, pluserista Anca Dragu, presedintele comisiei de buget, pluseristul Claudiu Muresan, si presedintele Comisiei Juridice, penelista Iulia Scantei, au refuzat in mod deliberat sa introduca pe ordinea de zi, timp de trei saptamani proiectul de lege, tocmai ca sa se implineasca termenul de adoptare tacita.
#JunglaDeDreapta
#faraAbuzuri
#tinemcuRomania
#RomaniiTrebuieSaStie”.
In 5 februarie 2020, tot intr-o postare pe Facebook, avocatul Gheorghe Piperea a explicat cat de daunator este proiectul de lege. Mentionam ca numarul de 1,3 miliarde de lei pus in discutie de catre profesorul universitar se gaseste in expunerea de motive a proiectului de lege, pe care o puteti citi la finalul articolului.
Deci iata mesajul maestrului Piperea:
„BCR Banca pentru Locuinte si Raiffeisen Banca pentru Locuinte au fost condamnate de ICCJ, in baza unui raport al Curtii de Conturi, sa restituie Statului roman suma cumulata de 1,3 miliarde lei, bani publici pe care i-a utilizat ilegal cu titlu de prima platibila clientilor proprii, care cumparasera serviciul financiar de economisire-creditare in vederea constructiei, achizitiei sau amenajarii de locuinte. Printre clienti celor doua banci erau si bebelusi de sub una an sau seniori de peste 75 de ani, care aveau toate sansele din lume sa isi construiasca sau sa isi achizitioneze case in cei 5 ani de economisire obligatorie. De precizat ca, in timpul procesului, lobby-ul bancar a reusit sa modifice legea, ziua ca cinstitii, in asa fel incat sa nu mai fie nevoie de justificarea celor 5 ani de economisire si a achizitiei, constructiei sau amenajarii de case. Desigur, legea nu are efecte retroactive, dovada ca ICCJ (care s-a pronuntat dupa modificarea legii) nu a muscat din momeala si a condamnat cele doua banci delincvente la plata. Numai ca respectivele banci au reusit sa creeze impresia ca au avut dreptul sa fure de la stat si au ajuns cumva sa faca politicienii sa creada ca restituirea sumei de 1,3 mld lei incumba clientilor, si nu bancilor. Fals grosolan, caci nu exista niciun motiv pentru ca aceste sume furate de banci sa fie imputate clientilor. Pentru practici incorecte si abuzive ale bancilor sunt culpabile bancile, nu clientii. Iar pagubele cauzate trebuie suportate de bancile delincvente, si nu de contribuabili.
In dispretul total al deciziei ICCJ, precum si printr-o grava insulta la adresa inteligentei noastre, ministrul "grinda" de la dezvoltare regionala propune, iar guvernul adopta, o OUG de scutire a clientilor celor doua banci delincvente de la restituirea sumei de 1,3 mld lei. In realitate, bancile sunt scutite de restituirea produsului infractiunii, si nu clientii. Acestia din urma nu puteau sub nicio forma sa fie obligati la plata sumei respective. Dimpotriva, clientii (sunt peste 360 de mii) au tot dreptul din lume sa ceara de la banci prima, chiar daca bancile nu mai pot accesa banii respectivi de la stat. E contract, e lege, e indiscutabil - toti cei in cauza sa faca bine sa se organizeze in grupuri pentru a da in judecata bancile in procese de tip class action.
Cum se numeste fapta de a ajuta delincventul sa isi insuseasca sau sa retina produsul delictului? Favorizarea infractorului.
Cum se numeste gestul "nobil" de a inlatura raspunderea penala a unui infractor? Amnistie.
Cum se numeste gestul si mai si de a scuti de pedeapsa un infractor condamnat? Gratiere.
Cand s-a dat aceasta gratiere in favoarea unor banci delincvente? Noaptea, la ora 22,30, ca hotii.
Domnu' Timmermans, unde sunteti bre? Nu sesizati niciun asalt la statul de drept? Domnu' Liiceanu, nu iesiti, bre, la bataie, filosofic, cu nimeni din penele?
Niste magistrati activisti nu vedem si noi prin presa de propaganda, pe treptele Palatului justitiei, pe la Bruxelles sau Strasbourg, pentru a protesta contra atingerilor aduse statului de drept?
Apropo, consumatorii de "produse" financiare nu iau exemplul judecatorilor si procurorilor, care protesteaza si acum, prin amanari repetate ale judecatii, contra eliminarii pensiilor speciale? De exemplu, consumatorii ar putea sa nu mai lucreze deloc cu cele doua banci. Sa le boicoteze, asa cum magistratii boiciteaza actul de justitie, in interes propriu.
Un al doilea apropo - pe vremea cand fugeau cainii cu covrigii in coada si se adunau 53,58 de milioane de protestatari in Piata Victoriei, mass media "pesediste" erau boicotate de corporatiile platitoare de reclame, varf de lance fiind chiar Raiffeisen, banca gratiata azi-noapte de Orban. Nicio corporatie nu boicoteaza acum BCR si Raiffeisen pentru asaltul asupra statului de drept? Le atrag atentia onrabililor lor CEO ca invalidarea prin OUG a unei hotariri definitive a justitiei este cel mai grav act de incalcare a principiului constitutional al separatiei puterii in stat si o palma adusa principiului dreptatii, ca valoare suprema a Statului roman. AmCham, Camera de Comert Romano-Germana, Consiliul Investitorilor Straini - nimic, dar chiar nimic?
In fine, un al treilea apropo - legile anti-camatarie si legea darii in plata au fost pe rand pomeni, gratieri ale faptelor unora care au riscat ca la poker cand au semnat credite pe 30 de ani in CHF (un fost ziarist, actual politician, aka Moise Guran, ii facea de-a dreptul prosti pe acei oameni), atac la proprietate, risc sistemic mai mare decat Brexitul si cate si mai cate. Un cadou de 300 de milioane acordat celor doua banci delincvente unde se incadreaza? De ce banci ca BRD, CEC, Unicredit, Eximbank (ca tot a cheltuit 600 de milioane de euro statul pentru a cumpara o banca falimentara) nu ar beneficia de aceleasi cadouri? Unde sunt acum BCE, FMI, Wolrd Bank, CE, Ambasada Suediei, Organizatia Salvati copiii (de bancheri si securisti)?
In fine, salvatorii, hashtagrezistentii, tefelistii, unde sunteti vere?
Update – din declaratiile confuze ale sefului cancelariei Guvernului rezulta ca ordonanta cu pricina a fost amanata, pentru ca nu ar fi avut avizele necesare. Dar faptul in sine ca exista un asemenea proiect este un scandal. De altfel, in dreptul penal, si tentativa se plateste”.
Iohannis s-a opus, dar pentru alte motive
Depus la Senat in 4 februarie 2020 de catre deputatii Varujan Pambuccian (Uniunea Armenilor din Romania); Emil-Marius Pascan (PMP), Victor-Viorel Ponta (Pro Romania); Florin-Claudiu Roman (PNL), Alfred-Robert Simonis (PSD), Odon Szabo (UDMR) si Dragos Gabriel Zisopol (Uniunea Elena din Romania), proiectul de lege a fost adoptat tacit de catre aceasta camera parlamentara in data de 12 mai 2020. In 10 noiembrie 2020, a trecut si de Camera Deputatilor, cu 243 de voturi „pentru”, 23 „impotriva” si 3 abtineri.
Totusi, la 7 decembrie 2020, presedintele Klaus Iohannis a intors proiectul in Parlament, pentru reexaminare. In esenta, Iohannis reclama neclaritatea initiativei legislative, retroactivitatea ei, precum si interferenta cu rolul instantelor de judecata.
Redam textul proiectului de Lege privind exonerarea clientilor bancilor de economisire si creditare in domeniul locativ de la rambursarea unor sume reprezentand prima de stat si accesorii:
„Art. 1. - (1) Se aproba exonerarea clientilor bancilor de economisire si creditare in domeniul locativ astfel cum sunt definiti la articolul 290 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007 cu modificarile si completarile ulterioare de la rambursarea catre Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei a sumelor reprezentand prima de stat datorate ca urmare a constatarilor Curtii de Conturi prin Deciziile emise in anul 2015, precum si a accesoriilor aferente.
(2) Se exonereaza de la plata si impozitul pe venit, contribufiile sociale si obligatiile fiscale accesorii sumelor prevazute la alin. (1), consecinta a constatarii Curtii de Conturi. Impozitul pe venit, contributiile sociale si alte sume derivand din obligatii fiscale accesorii sumelor prevazute la alin. (1) incasate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi nu se restituie.
Art. 2. - Se confirma in mod expres ca dispozitiile legale, aplicabile clientilor parte la contractele de economisire ereditare incheiate inainte de modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2006, cu modificarile si completarile ulterioare prin Legea nr. 164/2018 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului cu privire la dreptul la prima de stat, trebuie interpretate in sensul ca:
a) orice persoana fizica, indiferent de varsta, poate incheia contracte de economisire-creditare cu una sau mai multe banci de economisire si creditare in domeniul locativ si poate beneficia de prima de stat daca indeplineste celelalte conditii expres prevazute de lege in ceea ce priveste acordarea acesteia; si
b) clientii care au incheiat un contract de economisire-creditare cu o durata de peste 5 ani pot beneficia de prima de stat fara a fi necesara justificarea utilizarii in scop locativ daca pana la implinirea duratei minime de economisire nu au existat retrageri totale sau partiale din soldul economisit”.
Prezentam expunerea de motive:
„Introducerea sistemului de economise-creditare pentru domeniul locativ in Romania a fost o decizie expresa a legiuitorului roman, care in anul 2002 a hotarat sa implementeze un sistem de finantare modern si flexibil pentru imbunatatirea confortului locativ al cetatenilor romani, a fondului locativ existent in Romania, introducand totodata o componenta de educatie fmanciara, prin stimularea economisirii. Conceptul acestui model financiar este cunoscut la nivel european sub denumirea de sistem 'Bauspar'.
Regulile sistemului de economisire-creditare in domeniul locativ implica incheierea unui contract intre client si banca, prin care clientul se obliga sa economiseasca intr-o anumita perioada o suma de bani. Pentru stimularea economisirii si participarii la sistem, Statul subventioneaza clientul prin acordarea unei prime de stat anuale. La fmalul perioadei de economisire, daca clientul doreste si sunt indeplinite conditiile necesare, banca poate pune la dispozitia acestuia un credit. Singura sursa de fmantare a unei banci pentru locuinte o reprezinta economiile depuse in conturi de catre clienli. Astfel, sistemul funclioneaza pe baza crearii unei mase critice de deponenti, presupunandu-se inca de la inceput ca nu toti clientii care economisesc vor si contracta un credit.
Sistemul de economisire-creditare in domeniul locativ este bine reglementat, functionand pe baza unor legi, reguli si proceduri de lucru emise si / sau autorizate de catre Banca Nationala a Romaniei si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, care gestioneaza bugetul primelor de stat.
Acest sistem a functionat inca de la inceputul existentei sale in baza aceluiasi set de reguli care pe parcursul a mai bine de 10 ani nu a fost contestat nici de Statul Roman si nici de autoritatile de reglementare responsabile. In acelasi sens, este esential de remarcat faptul ca Parlamentul Romaniei, prin prevederi exprese cuprinse atat in expunerea de motive, cat si in cuprinsul Legii nr. 164/2018, a confirmat interpretarea data de MDRAP si bancile pentru locuinte in ceea ce priveste modalitatea de acordare a primei de stat.
In prezent, in Romania, serviciile financiare de economisire-creditare pentru domeniul locativ sunt oferite de doua institutii de credit (n.r. Raiffeisen Banca pentru Locuinte si BCR Banca pentru Locuinte), ce au deservit un numar de aproximativ 700.000 de clienti persoane fizice.
In cursul anului 2015, un control al Curtii de Conturi ce a vizat modalitatea de alocare a primelor de stat catre clienti a condus la blocarea activitatii de economisire-creditare pentru domeniul locativ in Romania. Curtea de Conturi a instituit obligativitatea restituirii sumelor distribuite cu titlu de prima de stat, respectiv nedistribuirea pe viitor a sumelor care nu au fost deja repartizate pentru clientii bancilor de economisire-creditare pentru domeniul locativ care:
(a) au incheiat contracte pe o perioada mai lunga de 5 ani si nu fac dovada utilizarii intregii sume in scop locativ;
(b) la data incheierii contractului aveau sub 18 ani; sau
(c) la data incheierii contractului aveau peste 65 de ani.
Aplicarea interpretarii Curtii de Conturi in sensul celor aratate mai sus va presupune initierea unor demersuri de recuperare a sumelor distribuite deja cu titlu de prima de stat si va determina aparitia unui numar ridicat de reclamatii si litigii declansate de clientii bancilor de economisire-creditare pentru domeniul locativ care nu vor mai primi prima de stat in conditiile legii in temeiul careia au contractat. Acest fapt va fi de natura sa genereze un nou val de lipsa de incredere al acestora fata de Statul Roman si de sistemul bancar, in general.
In prezent, bancile de economisire-creditare pentru domeniul locativ inregistreaza deja un nivel ridicat de reclamatii ale clientilor care intentioneaza sa initieze litigii.
Efectele astfel generate se vor resimti deosebit de puternic nu doar la nivelul celor doua banci ce fac parte din sistemul Bauspar (n.r. Raiffeisen si BCR), ce detin impreuna aproximativ 25% din piata bancara din Romania, ci si la nivelul intregului sistem bancar. Precedente nu mult indepartate in timp, precum asocierea afacerii FNI cu Casa de Economii si Consemnatiuni, au aratat cat de puternic este impactul producerii si propagarii unui astfel de risc reputational.
De asemenea, credibilitatea Statului Roman si a politicilor economice si sociale promovate ar putea fi afectate, avand in vedere faptul ca statul detine responsabilitatea pentru initierea procedurilor de recuperare, precum si pentru aclionarea in instanta a clientilor in mod direct, bancile pentru locuinte avand, potrivit legii, calitate de agent in procesul de distribuire al primelor de stat, respectiv de fidejusor, iar nu de creditor.
In ceea ce priveste impactul macroeconomic al implementarii nediscriminate a deciziei Curtii de Conturi, aceasta ar conduce la disparitia intregului sistem de economisire-creditare pentru domeniul locativ din Romania, mecanism esential de creare a bunastarii cetatenilor pe termen mediu si lung.
Avand in vedere ca bancile pentru locuinte au doar o obligatie subsidiara de reparare a prejudiciului, obligatia principala de recuperare a primelor de stat care au fost distribuite incorect in acceptiunea Curtii de Conturi va reveni tot Statului Roman, care ar putea fi nevoit sa initieze litigii si proceduri de executare silita in calitate de creditor fata de clientii sistemului Bauspar.
Declansarea de litigii pentru recuperarea sumelor de bani distribuite deja cu titlu de prima de stat sau aparitia altora – generate de nedistribuirea primelor de stat in viitor in conformitate cu prevederile legale aplicabile la momentul incheierii contractelor – ar conduce la ingreunarea procesului de recuperare a creantelor Statului realizat de ANAF, care ar trebui sa gestioneze procedurile respective.
Un numar semnificativ de noi litigii (aproximativ de ordinal sutelor de mii) ar conduce la cresterea numarului acestora la nivel national cu un procent cuprins intre 10% si 20% (considerand cele aproape 2,8 milioane de litigii aflate pe rolul instantelor judecatoresti in anul 2018), fapt ce ar ingreuna astfel si mai mult procesul de infaptuire a justitiei.
Mai mult, este foarte probabil ca la randul lor clientii sistemului Bauspar sa actioneze in instanta Statul Roman pentru decizia de a solicita rambursarea primelor de stat acordate sau a celei privind neacoidarea primelor de stat cu respectarea prevederilor legale aplicabile, ca urmare a deciziei Curtii de Conturi.
Din perspectiva impactului social al implementarii deciziei Curtii de Conturi, un numar de aproximativ 310.000 de clienti ai bancilor de economisire-creditare pentru domeniul locativ ar trebui sa restituie primele de stat deja incasate, in cuantum total de cca. 680.000.000 lei.
De asemenea, aproximativ 165.000 de clienti ai acestor institutii de credit ar urma sa nu mai beneficieze de primele de stat (la care erau indreptatiti in conformitate cu prevederile legale in vigoare aplicabile la momentul incheierii contractelor) si care nu au fost inca platite de catre stat, in cuantum total de cca. 703.000.000 lei.
In vederea ameliorarii efectelor deciziei Curtii de Conturi fata de cetatenii romani, se impune adoptarea unui act normativ care sa vizeze urmatoarele aspecte:
a. exonerarea de la obligatia de a restitui sumele primite cu titlu de prima de stat de catre clientii bancilor de economisire-creditare pentru domeniul locativ in baza contractelor de economisire-creditare pentru domeniul locativ incheiate pana la data de 02.02.2016, data la care prima decizie a Curtii de Conturi ce a vizat sistemul Bauspar a devenit executorie;
b. clarificarea aplicarii prevederilor OUG 99/2006, astfel cum a fost ulterior modificata si completata, privind lipsa necesitatii justificarii de catre clientii beneficiari ai utilizarii sumelor economisite si ai primei de stat pentru contractele de economisire-creditare pentru domeniul locativ incheiate pe o perioada mai lunga de 5 ani si dreptul persoanelor cu varsta sub 18 ani, respectiv al celor peste 65 de ani, de a beneficia de prima de stat, in masura in care indeplinesc celelalte conditii prevazute de lege, pentru clientii care au incheiat contracte de economisire-creditare pentru domeniul locativ pana la data de 02.02.2016, data la care prima decizie a Curtii de Conturi ce a vizat sistemul Bauspar a devenit executorie”.
* Cititi aici cererea de reexaminare formulata de presedintele Klaus Iohannis
