ORBAN SE PLANGE CA N-ARE BANI – Ce ne asteapta in 2021
Guvernul condus de Ludovic Orban (foto) se plange din nou ca nu are bani, si anunta ca a sesizat Curtea Constitutionala dupa ce Parlamentul a decis marirea punctului de pensie cu 40%.
Executivul ii avertizeaza pe romani ca riscul de a avea un deficit bugetar urias in 2021 este unul ridicat.
Astfel, a fost depusa la CCR sesizarea in vederea exercitarii controlului prealabil de constitutionalitate privind Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 si sesizarea privind Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2020.
Guvernul sustine ca Parlamentul a ignorat exigentele de previzibilitate ale legii si perspectivele evolutiei situatiei bugetului consolidat si a economiei generale, cu consecinta afectarii principiului securitatii juridice.
Se mai arata ca abrogarea unor articole din ordonanta de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie cu doar 14% nu duce automat la aplicarea legii initiale atata vreme cat nu au fost emise dispozitii tranzitorii.
Totodata, Guvernul arata ca parlamentarii nu au identificat sursele clare de finantare a majorarilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmarite si care sa reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispozitiilor constitutionale.
Iata punctul de vedere al Guvernului Orban:
“Guvernul a depus astazi la Curtea Constitutionala sesizarea in vederea exercitarii controlului prealabil de constitutionalitate privind Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 si sesizarea privind Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2020.
In esenta, Executivul reitereaza argumentele potrivit carora Parlamentul a ignorat exigentele de previzibilitate ale legii si perspectivele evolutiei situatiei bugetului consolidat si a economiei generale, cu consecinta afectarii principiului securitatii juridice. In plus, abrogarea unor articole din ordonanta de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie a.c. nu duce automat la aplicarea legii initiale atata vreme cat nu au fost emise dispozitii tranzitorii.
Totodata, Guvernul arata ca parlamentarii nu au identificat sursele clare de finantare a majorarilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmarite si care sa reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispozitiilor constitutionale.
Odata cu intrarea in vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie respectiv de 1.442 de lei s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maxima pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorarii punctului de pensie la 1.775 de lei asa cum a modificat legiuitorul si majorarea salariilor profesorilor ar presupune 'un necesar de finantare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei in anul 2020, respectiv 1,06% din PIB si 34,3 miliarde de lei in anul 2021 (reprezentand 3,05 % din PIB)'.
Or, executia bugetului general consolidat in primele luni ale anului 2020 a inregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. In conditiile actualei crize sanitare extrem de grave in care presiunea asupra bugetului de stat este uriasa din cauza cresterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar urias in 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui sa contribuie la corectia deficitului bugetar.
In schimb, Legislativul a ales sa actioneze in sens contrar acestui obiectiv, nerespectand astfel angajamentele europene pe care Romania are obligatia a le indeplini.
Executivul subliniaza faptul ca rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construita pe baza analizelor si studiilor de impact, reprezentand un echilibru intre toate domeniile care au necesitat finantare astfel incat impactul economic al crizei sanitare sa fie redus la cel mai mic nivel posibil. Distorsionarea constructiei bugetare, prin introducerea de cheltuieli fara baza reala in nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economica, cu impact negativ in nivelul de trai al tuturor cetatenilor, inclusiv a prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli.
Totodata, gestionarea contextului economic actual necesita o raportare realista la situatia economica internationala provocata de pandemie si maxima precautie in mentinerea echilibrelor bugetare in beneficiul tuturor cetatenilor”.
