Verdictul decisiv pe pensiile de serviciu

Sorin ROSCA STANESCU
O lege a suveranitatii nationale?
402

Ce sunt aceste pensii pe care Parlamentul le-a amendat? Sunt pensii speciale? Sau sunt pensii de serviciu? Ce va decide astazi Curtea Constitutionala a Romaniei in privinta a zece mii de pensionari? Este o intrebare cheie. In functie de decizia CCR, vom sti daca parlamentarii, care au votat cu o larga majoritate legea prin care acestea sunt impozitate, ne-au luat sau nu peste picior. Daca au actionat serios sau doar electoral.

Este pana la urma o dezbatere nationala. Care se refera la natura juridica a unor pensii disproportionat de mari ale unei minoritati in raport cu o majoritate. Aceste pensii au fost utilizate de partidele politice drept paratrasnet al nemultumirii publice. Dupa opinia mea, aceasta nemultumire publica, focalizata in mod premeditat in directia pensiilor speciale sau, dupa caz, a pensiilor de serviciu, a fost utilizata de curand ca un instrument de propaganda electorala. Intrucat vin alegerile, fiecare partid a dorit sa arate ca merge pe un trend popular. Si daca asa stau lucrurile, atunci legea este de tip populist. Vom afla astazi daca partidele au incercat doar sa mimeze grija fata de cetateni si fata de frustrarile acestora si au votat o lege doar de sanchi, stiind ca aceasta va fi atacata a CCR si apoi respinsa de CCR. Sau daca, dimpotriva, demersul legislativ a fost serios. Ceea ce ma indoiesc ca s-a intamplat.

In aceasta situatie nu se afla toate pensiile scandalos de mari din Romania. Ci doar 10.000 dintr-un total mult mai mare. In cazul a 10.000 de pensii, se pune la CCR problema daca acestea sunt pensii de serviciu sau sunt pensii speciale. Daca sunt pensii speciale, pot fi taiate printr-un sistem progresiv de impozitare, iar CCR nu va avea nimic de obiectat. Daca insa sunt pensii de serviciu, ele nu pot fi taiate in niciun fel, intrucat ar contraveni unui contract incheiat intre stat si cetateanul beneficiar. Si in acest caz functioneaza principiul cunoscut inca din antichitate sub expresia „pacta sunt servanda”.

Dintre aceste zece mii de pensii de serviciu sau speciale, vom vedea, cinci mii sunt ale judecatorilor si procurorilor. Ii includem aici si pe magistratii Curtii Constitutionale. E greu de presupus ca acestia vor decide ca pensiile sunt speciale si, ca atare, urmeaza sa fie impozitate progresiv. Incluzand astfel si propriile pensii. Aici va functiona in mod implacabil un alt principiu de data mai recenta si enuntat de romani in bascalie: interesus fesus portus. Celelalte cinci mii de pensii dintre cele zece mii aflate in discutie sunt ale militarilor si lucratorilor din celelalte institutii de forta ale statului, Ministerul de Interne, servicii secrete, etc. Este adevarat ca decizia de astazi, din punct de vedere consitutional, nu se afla in mana acestora. Dar noi stim foarte bine ca traim intr-un stat cu o democratie cu totul si cu totul originala. In care deciziile sunt luate complet netransparent in prealabil de catre reprezentanti ai institutiilor de forta. Aceasta este realitatea statului subteran. Si, intrucat noi suntem bieti supusi ai statului subteran, ma indoiesc ca daca judecatorii CCR ar manifesta o putere fenomenala de sacrificiu si ar fi decisi sa-si taie singuri pensiile, statul subteran nu va interveni in forta intorcandu-i din drum.

Personal cred, dincolo de conjunctura pe care am semnalat-o mai sus, ca cele zece mii de pensii sunt pensii de serviciu. Chiar daca unele sunt nerusinat de mari si altele sunt nejustificate, in general cateva categorii de personane beneficiaza de ele intrucat profesiunea lor presupune privatiuni sau riscuri de tot felul. Toti cei care poarta o uniforma militara sunt obligati sa respecte o serie intreaga de rigori, care le afecteaza in mod decisiv viata personala. Practic, ei executa ordine ale superiorilor, care aproape in totalitate le reduc considerabil libertatea de miscare si de decizie. si-au asumat acest lucru din capul locului, stiind ca societatea ii va rasplati in mod consistent. Au incheiat astfel un contract cu statul. Statul le cere sa faca sacrificii, angajand-se in schimb sa-i rasplateasca financiar printr-o pensie mai mare si in multe cazuri sa-i rasplateasca si prin reducerea anilor in care sunt obligati sa munceasca.

Au existat fireste o serie intreaga de exagerari. Anumite categorii socio-profesionale au profitat de autoritatea pe care o au, de influenta pe care si-o pot exercita asupra legiuitorului, impunand o serie de masuri aberante. De pilda, una este sa fii militar combatant in teatrele de razboi, alta e sa fii militar in garnizoanele din Romania si mai putin riscant si important este sa fii pur si simplu unul dintre nenumaratii functionari civili din cadrul Ministerului Apararii Nationale. S-a exagerat de asemenea in ceea ce-i priveste pe lucratorii serviciilor de informatii. Unii dintre acestia isi risca viata in misiuni extrem de importante pentru siguranta nationala. Altii isi risca libertatea in misiuni de spionaj. Altii sunt obligati uneori sa faca eforturi in teren pana la epuizare. Dar multi dintre ei sunt simpli contopisti. Sau personaje obligate sa faca politie politica sau, si mai rau, care fac politie politica de capul lor sau in folosul unor grupuri de interese apartinand statului subteran. De ce i-ar rasplati societatea pe acestia? Doar fiindca s-au amestecat si ei la gramada printre cei merituosi? Acelasi lucru se poate spune si despre oamenii din Justitie. Unii dintre acestia, ma refer la judecatori si procurori, fac fata unor sarcini stresante. Viata unora dintre ei poate fi amenintata. Ma refer la judecatori si procurori care nu se lasa cumparati de unii sau de altii. Dar si in sistemul de Justitie exista contopisti. Asa numitul personal auxiliar. Care joaca si el un rol important. Dar nu mai important decat, sa spunem, rolul pe care il are un inginer. De ce ar primi acestia pensii mai mari decat primeste un inginer? Acest tip de intrebari este practic fara de sfarsit, pentru ca talmes-balmesul din sistemul romanesc de pensii e la fel. Nu are cap si nu are coada.

Una peste alta, daca asa cum cred eu Curtea Constitutionala va decide ca cele zece mii de pensii sunt pensii de serviciu si nu pensii speciale, atunci toti cei zece mii vor scapa neimpozitati progresiv. Chiar si cei care in mod real ar trebui sa aiba pensii mult mai mici. In schimb raman alte numeroase categorii socio-profesionale ale caror pensii vor fi considerate speciale si vor fi supuse impozitului progresiv. Toti acesti oameni, cu certitudine in numar de peste o suta de mii, vor fi nemultumiti, iar unii dintre ei vor protesta in forta. De pilda pensiile personalului navigant, cuprinse si ele in legea impozitului progresiv, nu sunt aparate prin vreo sesizare adresata Curtii Constitutionale. Si, ca atare, oamenii vor fi impozitati. Iar primul efect va fi de frustrare. Fiecare din ei va spune „de ce pe mine ma executa legea, si pe ceilalti nu?”. Aceste frustrari se vor traduce in reactii sociale si uneori in reactii politice.

Daca, pe termen lung, Parlamentul Romaniei ar fi dorit sa puna lucrurile in ordine, ar fi elaborat pur si simplu o noua lege a pensiilor, valabila in cazul tuturor celor care, incepand de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial, urmeaza sa se angajeze in sistemul public. Deci un nou tip de contract intre salariati si stat, valabil pentru viitor. Si asta in paralel cu ajustarile care se pot produce, neatacate fiind la CCR, sub efectul acestei legi de impozitare.

Sursa: Corectnews.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *