Santajul cu energia verde

Sorin ROSCA-STANESCU
O lege a suveranitatii nationale?
342

Nu-mi place ideea de a-mi urca in cap televiziunile de stiri. Totusi, nu sunt orb. Si nici nu ma pot preface ca sunt. Ca nu observ in ce ritm ametitor curg reclamele vizand o platforma de extractie marina, care urmeaza sa exploateze, vezi Doamne, in beneficiul intregii natiuni romane, zacamintele de gaze naturale de pe platforma Marii Negre. Totul arata imaculat. Ecologic. Ca si cand ar urma sa aiba loc o operatie chirugicala de mare finete. Si in deplin respect fata de natura. De fapt, lucrurile stau pe dos. Si asistam la un santaj cat se poate de urat, in care este utilizata energia verde.

Din ce in ce mai insistent ni se vinde o gogoasa. Si anume ca, in conformitate cu deciziile Uniunii Europene, foarte curand energia verde va inlocui energia murdara. Vom utiliza resursele inepuizabile ale energiei solare, ale vantului si ale valurilor, astfel incat hidrocarburile vor fi total abandonate in termen scurt. Adio carbune, adio petrol, adio gaze naturale. Uriasa bogatie de pe platforma continentala a Marii Negre devine, conform acestui scenariu, in curand, egala cu zero. De aceea, singura sansa a Romaniei ar fi sa accelereze acum, cat inca nu este prea tarziu, toate procedurile vizand exploatarea uriaselor resurse de pe platforma continentala a litoralului. De aici decurge si minunata si profitabila reclama, prin intermedul careia ni se induce ideea ca exploatarea zacamintelor de pe platforma continentala a Marii Negre va decurge cat se poate de ecologic si, desigur, in interesul statului roman. Avem de-a face cu o reclama inselatoare, care in orice stat civilizat al lumii ar deveni proba unui scandalos proces, in urma caruia ar putea fi cerute despagubiri uriase celui care a comandat-o si o finanteaza.

Sa adoptam tehnica oului lui Columb. Sa fixam oul pe masa, strivindu-l pur si simplu. Sa privim adevarul in fata. In primul si in primul rand, sa constatam, exprimandu-ne din nou stupoarea, ca vechea lege a petrolului din Romania a fost abandonata. In conformitate cu acea lege, aflata in concordoanta cu Constitutiile succesive pe care le-am avut, toate resursele apartin natiunii romane. Ele pur si simplu nu pot fi incredintate decat in anumite conditii spre exploatare unor scietati comerciale straine. Este o conditie sine qua non a suveranitatii acestui stat. Faimoasa lege offshore, pe care Parlamentul Romaniei s-a caznit ani de zile sa o conceapa, renunta practic la acest concept. Orice stat suveran, in momentul in care-si incredinteaza unei companii cu capital strain exploatarea unor resurse, o face in anumite conditii. Trebuie garantata conservarea mediului, iar atunci cand nu poate fi garantata, sunt constituite alte tipuri de garantii privind reabilitarea acestuia. Statul care dispune de resurse, oricare ar fi acestea, va beneficia de o redeventa substantiala care, conform practicilor internationale, poate sa mearga pana la 30% din valoarea bogatiei extrase. Si, in fine, statul suveran beneficiaza de o cota parte din productie, care si ea se poate duce spre 30-40%. Prin acest mecanism este garantat faptul ca, cedand exploatarea unei resurse, statul suveran intoarce prosperitate in favoarea cetatenilor sai. Iar compania care expoateaza respectiva resursa obtine venituri rezonabile, care ii asigura profitul scontat. Numai in tari bananiere se produc acte de exploatare nemiloasa si fara ca populatia respectiva sa obtina vreun beneficiu. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca nu de putine ori asemenea proiecte au generat razboaie sau lovituri de stat, menite sa netezeasca drumul care profitul maxim al marilor companii.

Romania este un stat al Uniunii Europene si, in acelasi timp, membru NATO. In mod normal, noi nu am putea fi expusi unor asemenea pericole. Singurul pericol real este cel creat cu mana noastra. Prin tradarea benevola de catre reprezentanti temporari ai puterii a interesului national.

Am urmarit indeaproape manevrele extrem de murdare, facute sub presiune externa, la care au participat ambasadori, sefi ai unor guverne asa-zis aliate si servicii secrete asa-zis prietene, finalizate printr-o lege offshore care a inlocuit legea petrolului si conform careia statul roman se lege cu mult prea putin din propria bogatie naturala. Dar in raport cu lacomia teribila a marilor companii, dispuse sa exploateze zacamintele de la Marea Neagra, nici aceasta lege offshore nu a fost buna. Si au urmat presiuni pentru amendarea ei, in paralel cu o campanie propagandistica desantata, care acrediteaza doua prejudecati. Prima, ca daca incepe exploatarea gazelor de la Marea Neagra, Romania devine cel mai important hub energetic din Europa si isi dobandeste sub acest aspect independenta. Nimeni nu ne spune cum se va intampa aceasta minune, in conditiile in care statul roman va deveni un cumparator ca oricare altul al propriilor resurse energetice scoase pe taraba bursei. A doua prejudecata este conceputa intr-un mod si mai parsiv. Si anume ca ar fi inceput numaratoarea inversa. Ca, in conformitatea cu calendarul Uniunii Europene, energia verde va inlocui rapid, in beneficiul sanatatii Pamantului, energiile conventionale. Si de aici concluzia. Adio carbune, adio expoatari carbonifere in Romania, si asta chiar in timp ce statul cel mai important UE, respectiv Germania, si-a deschis si isi expoateaza la greu toate minele de carbuni. Adio zacaminte de petrol si gaze, a caror importanta, vezi Doamne, se diminueaza si urmeaza sa dispara cu desavarsire, in conditiile in care ni se vantura gogoasa cum ca pretul petrolului si gazelor naturale urmeaza sa scada exponential. Suntem tratati ca o tara de orbi, ca un popor incapabili sa observe ca, in continuare, pe intreaga planeta, pentru petrol si gaze natrale se pregatesc razboaie. Si, evident, in timp ce reclamele curg pe toate televiziunile de stiri – televiziuni pe care nu le putem invinovati ca accepta asemena contracte, intrucat altfel nu ar putea supravietui – in paralel ni se serveste minciuna sfruntata cum ca, daca nu ne grabim, nimeni nu va mai fi interesat vreodata sa exploateze uriasele zacamintele de gaze naturale de pe platforma continentala a Marii Negre. Si ca Romania este in pericol sa ramana cu buza umflata. Ca si cand, daca exploatarea s-ar produce fara sa primim nimic la schimb, buza Romaniei ar fi dezumflata.

Ei bine, in ciuda acestei campanii desantate de intoxicare, eu unul sunt decis sa stau cu ochii deschisi si cu privirea atintita asupra acestui obiectiv de interes national. Si ii sfatuiesc si pe cititori mei sa procedeze la fel. Pana cand, la Sfantul Asteapta, va rasari si „Europa verde”.

sursa: Corectnews.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *