Noi suntem Scufita Rosie. Si ne uitam la Lup cum se infrupta din deficite mancandu-ne bunicii

Adrian CACIU
Este complicat sa creada cineva ca zona euro nu va face implozie
988

Se tot vorbeste despre faptul ca, majorarea pensiilor depinde de modul cum functioneaza economia si de resursele disponibile la buget.

Desi vedeti foarte tare rostogolita chestiunea asta eu va spun ca este de fapt o preocupare fake, manipulatoare, menita sa ascunda adevaratele tunuri pe bani publici.

O marota care pleaca de la niste principii aparent salutare (sa faci cheltuieli in concordanta cu capacitatea economiei de a-ti oferi surse de finantare sau sa faci cheltuieli daca ai venituri) dar le foloseste ticalos, pentru a omori obiectivul fara insa a aplica aceleasi principii si la celelalte categorii de cheltuieli.

Le trec in revista pe celelalte si o sa intelegeti unde este ticalosia in aceasta manipulare:

1. Cheltuielile de personal in sectorul public.

a. nu ar trebui sa depinda de bunul mers al economiei si de echilibrele fiscal – bugetare?

b. nu ar trebui sa aiba sursa de finantare? Pai ar trebui, aceasta se afla, in principiu in veniturile bugetului de stat, dar ce te faci daca nu ai venituri suficiente? Unde mai este sursa de finantare? De ce nu ajustezi aceste cheltuieli pe masura sursei de finantare daca tot esti puritan in declaratii? De ce te imprumuti ca sa le acoperi?

c. daca avem un lockdown economic de ce angajam 12.000 de oameni la stat?

2. Cheltuielile cu bunuri si servicii.

a. nu ar trebui sa reflecte nevoia reala de costuri a unui aparat administrativ mai suplu, de 16 ministere? Daca da, de ce cresc cheltuielile cu 7 miliarde lei? Din ce bani se asigura?

b. nu ar trebui sa depinda de bunul mers al economiei si de echilibrele fiscal – bugetare?

c. nu ar trebui sa aiba sursa de finantare? Pai ar trebui, aceasta se afla, in principiu in veniturile bugetului de stat, dar ce te faci daca nu ai venituri suficiente? Unde mai este sursa de finantare? De ce nu le ajustezi pe masura sursei de finantare directe sau a aparatului pe care l-ai reorganizat, daca tot esti puritan in declaratii? De ce te imprumuti ca sa le acoperi?

3. Cheltuielile de investitii cu exceptia celor care se deconteaza ulterior din fonduri europeana.

Celebrul PNDL de exemplu.

a. nu ar trebui sa depinda de bunul mers al economiei si de echilibrele fiscal – bugetare?

b. nu ar trebui sa aiba sursa de finantare?

DA, PNDL NU ARE SURSA DE FINANTARE mai mult decat o au toate cheltuielile din bugetul de stat, nu va mirati! Nu are sursa de finantare distincta nu este alocat unui anumit venit. Ce te faci daca nu ai venituri suficiente la bugetul de stat? Unde mai este sursa de finantare?

4. Toate celelalte cheltuieli de sustinere, organizare si functionare a administratiei publice centrale locale.

a. nu ar trebui sa depinda de bunul mers al economiei si de echilibrele fiscal – bugetare?

b. nu ar trebui sa aiba sursa de finantare? Pai ar trebui, aceasta se afla, in principiu in veniturile bugetului de stat, dar ce te faci daca nu ai venituri suficiente? Unde mai este sursa de finantare?

Prima concluzie pe care o avem dupa ce am citit cele de mai sus, este ca atunci cand se vorbeste de lipsa sursei de finantare se minte cu bugetul in mana. Toate cheltuielile bugetului de stat se alimenteaza din veniturile bugetului de stat, din cosul comun, deci nu dintr-un venit anume.

Stiti ce e dureros in toata propaganda asta?

Ca tocmai cheltuiala cu pensile, care are sursa de finantare distincta, prevazuta prin lege bugetara distincta (legea bugetulului asigurarilor sociale de stat), deci are buget separat, cu venituri directionate catre pensii (veniturile din contributiile CAS) este reclamata ca nu are sursa de finantare…Kafka!

Paradoxal dar nestiut de majoritatea cetatenilor acestei tari (de aceea si profita manipulatorii de acest subiect) cheltuiala cu pensiile este printre singurele cheltuieli cu sursa de finantare explicita, asa cum sunt si cheltuielile cu somajul si cu accidentele de munca.

Socant, nu? Poate, pentru unii, sigur socant si pentru majoritatea celor care vorbesc ca nu sunt bani de pensii dar nu se pricep la politica fiscal-bugetara si discuta “lautareste”.

Pensiile se alimenteaza din contributiile CAS

Ce ar trebui spus aici?

In primul rand ca pensiile nu se baga in aceeasi oala cu celelalte cheltuieli publice fiind printre singurele categorii de cheltuieli care se bazeaza pe venituri specifice (adica sursa de finantare CONCRETA).

Ok. Dupa ce toti deontolgii au inteles acest lucru, ramane o singura discutie si anume:

Sunt suficiente veniturile actuale din contributii pentru a avea o crestere de pensii in acest an?

Ei bine, de aici poate incepe dezbaterea.

Si de aici, dezbaterea trebuie sa iasa din analiza pur contabila de balanta (venituri-cheltuieli) si trebuie sa se duca pe efectele input-output ale veniturilor suplimentare si ale cheltuielilor ca efect in economia nationala.

Sigur, aceasta dezbatere poate fi foarte lunga dar poate fi si una profesionista, la rece si nu una a unor fricosi care cred ca daca aloca bani din alt buget (bugetul de stat) pentru echilibrarea bugetului de pensii, nu le mai ajung banii din bugetul de stat pentru cheltuielile cu nuanta clientelara.

Caci de fapt aici suntem doamnelor si domnilor:

Vorbim despre pensii, dar nu ajustam nici o alta cheltuiala si indicam doar pensiile ca element de destabilizare bugetara si nu taiem alte cheltuieli sau nu ajustam bugetul de stat asa cum ar fi normal.

Taiem pensii, e cel mai simplu. Celelalte cheltuieli, celebra risipa a banului public, raman neatinse.

Desi de ani de zile ni se cere sa facem consolidare fiscala si sa restructuram cheltuielile publice.

Intelegeti ipocrizia si fariseismul? Evident, din banii din pensii nu se intoarce “paraindaratul” si/sau clientelismul.

Sa revenim:

Pentru majorarea pensiilor de la 1 septembrie banii sunt prevazuti in bugetul asigurarilor sociale de stat.

Aici punctez ceva: banii sunt toti acolo. Venituri din contributii si subventii. Orice majorare de la 1 septembrie cu mai putin decat s-a prevazut in legea 6/2020 (legea bugetului asigurarilor sociale de stat) este TAIERE, nu este majorare.

Adica se vine cu rectificare negativa pe legea 6/2020. Taiere de pensii daca e sub 1.775 lei punctul de pensie de la 1 septembrie. Vroiai sa nu faci aceasta majorare nu prindeai banii in buget.

Cand ai prins banii in buget, ce sa vezi? Ti-ai creat sursa de finantare. Hilar, nu?

Necesarul de acoperit pentru anul 2020 asa cum rezulta din Legea 6/2020 este 86,5 miliarde lei. Aceasta este cheltuiala cu pensiile pentru tot anul, incluzand majorarea de la 1 septembrie 2020.

Initial aceasta cheltuiala a fost prevazuta cu acoperire din venituri din contributii CAS in valoare de 76,1 miliarde lei si subventii in valoare de 10,4 miliarde lei (transferuri de la bugetul de stat). Observam ca asa zisul deficit la fondul de pensii stabilit initial, la inceputul anului 2020, este mai mic decat cel care exista anual in perioada 2011-2017, cand sarea bine de 11 miliarde ajungand si la 20 de miliarde lei in anul 2015. Am punctat acest lucru, ca sa va dati seama ca nu a murit nimeni iar tara si economia au mers mai departe si mai ales pe crestere economica.

Apoi a venit domnul ministru de finante actual cu taierile si inovatiile.

A abrogat supraimpozitarea contractelor part time ceea ce a condus la un minus de venituri din contributii de 1,8 miliarde lei. Sa nu credeti ca angajatii part-time au primit vreun beneficiu din chestia asta. Din contra vor avea pensii mai mici ca e mai putina contributivitate. Vor fi saracii de maine ai Romaniei.

Apoi a venit pandemia si inchiderea mai mult sau mai putin fara sens a unor sectoare (turism, horeca, mall-uri, divertisment, servicii).

Somaj cat cuprinde.

Peste 500 mii de persoane.

Inca 2,5 miliarde lei lipsa la contributii.

De ce va spun asta? Ca sa vedeti cine a creat/majorat deficitul la pensii. Asta in contextul in care ai forta de munca activa nefolosita de peste 2 milioane de persoane in acest moment in Romania, iar bugetul de pensii ar trebui sa fie pe excedent.

Ei bine, urmare acestor nazbatii, s-a facut o rectificare bugetara in aprilie (OUG 51/2020) iar veniturile din contributii s-au diminuat la 70,1 miliarde iar subventiile au crescut la 16,4 miliarde.

Practic acesta este noul deficit la fondul de pensii.

Socant! Daca te uiti doar la aceasta cifra pare mare, nu?

Dar daca te uiti la deficitul public care ramane dupa ce ai extrage deficitul pe pensii si vezi ca acel deficit ramas este de aproape 3,5 ori mai mare decat suferinta bugetara cu pensiile?

Ca este de 56,1 miliarde lei. Asta nu mai este socant?

Care deficit destabilizeaza mai mult si care ne face pe toti mai datori pentru urmatorii ani?

Dezmatul in bani publici sau banii care ajung la oameni, la familii, la intretinerea si sustinerea vietii a peste 5 milioane de persoane?

Dar cat era deficitul la fondul de pensii sau cum a evoluat el si cum a afectat sau nu anii fiscali urmatori nu discutam? Am putea observa ca am avut deficite si de 20 de miliarde lei la fondul de pensii, dar cresterea economica a ramas robusta si dezechilbrele macroeconomice minore.

Sa concluzionez: Deficitul la fondul de pensii “destabilizeaza” echilibrul fiscal bugetar in proportie de doar 22,6%.

Restul de 77,4% este destabilizarea creata de deficitele mai mult sau mai putin cronice ale unor cheltuieli clientelare generate de obisnuinta unor companii de a avea contracte cu statul.

V-ati gandit oare ca firmele acelea care au aparut in scandalurile din sanatate, unde unii mituitori au fost salvati de DNA, daca nu ar mai fi pus adaosurile acelea imense la dotari, echipamente si materiale sanitare furnizate statului si ar fi avut si ei preturi decente (ca tot aveau desfacerea asigurata pe sistemul PCR), deficitul la buget ar fi scazut?

Sunt mii de exemple despre risipa banilor publici. si nu se face nimic!

De fapt se face dar doar impotriva categoriilor de persoane vulnerabile.

Ieri am vorbit despre alocatiile copiilor. Despre cum isi bat joc decidentii de copiii Romaniei.

Astazi v-am vorbit despre pensii.

Cum va simtiti, stimati deontologi, cand avem cantareti celebri care au o pensie lunara de 760 lei? Iar voi aveti poate zeci de mii de lei pe luna si faceti filozofie jucand rolul lupului in Scufita Rosie.

Noi suntem Scufita Rosie!

Voi incercati sa ne pacaliti!

Va recomand sa cititi povestea originala si sa vedeti cum a sfarsit Lupul!

Multumesc!

2 comentarii la “Noi suntem Scufita Rosie. Si ne uitam la Lup cum se infrupta din deficite mancandu-ne bunicii

  1. Ei au punctaj pe unitate sa sustina asta….Sunt platiti deci trebuie sa scrie conform comenzii
    Pana patesc ei ca lupul ne ducem noi pe copca….

  2. Îmi place foarte mult ce scrieți,chiar dacă nu sunt economist ,mă faceți să ințeg lucruri care din alte lecturi nu le-am înțeles.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *