Coronavirusul da in vileag colonialvirusul!

Ilie SERBANESCU
1046

Este usor de observat ca masurile luate de guvernul Orban pentru infruntarea crizei economice, generata in parte de epidemia de coronavirus, tintesc dintre cele trei paliere principale afectate de criza doar unul: firmele!




Cat despre oameni si banci parca nici n-ar fi in ecuatie! Opozitia a reactionat sever: cum sa nu se actioneze asupra cererii, respectiv sa se sprijine direct consumatorii, adica oamenii?! Si imediat a initiat proiecte de lege privind amanarea la plata a ratelor la credite, vizandu-se deci si bancile. Guvernul a replicat ca s-a urmarit supravietuirea firmelor si prin implicatie pastrarea locurilor de munca. Argument corect, motivatie incompleta!

In esenta s-a petrecut ceva de asteptat. Constransi de coronavirus sa se arate cat mai mantuitori, politicienii, indiferent de tabara, s-au facut a uita conditia de colonie a Romaniei, care nu poate face ce vrea, ci doar ce i se permite din partea stapanilor externi, si care oricum nu-si poate ea permite sa faca ce ar trebui pentru ca nu dispune de posibilitati si resurse. Din pacate pentru domniile lor, conditia de colonie, oricat de ascunsa s-ar dori sa fie, scoate coltii la vedere tocmai la ananghie! Respectiv, asa cum este acum!

In primul rand, cei care au acuzat ca masurile economice anticoronavirus au venit cu intarziere ar fi trebuit sa nu treaca peste realitatea pe care o cunosc prea bine ca era nevoie ca aceste masuri sa fie aprobate mai intai la Bruxelles sau sa primeasca un „Ausweis” de la Berlin, ca sa-i spunem mai pe nume!

In al doilea rand, cei ce au invocat pentru masurile economico-financiare anticoronavirus de luat exemple de prin SUA sau Germania delireaza pur si simplu. In cadrul sistemului centru-periferie din colonialismul actual, aceste tari se afla la un cap si periferia Romania exact la celalalt. Dinspre periferii spre centrele de putere exista anual transferuri uriase de bogatii si resurse – in cazul Romaniei de cateva bune zeci de miliarde dolari (sau euro), indeosebi in urma externalizarii fara fiscalizare a profiturilor transnationalelor – care permit centrelor respective sa fie generoase cu „ai lor”, in timp ce periferiile trebuie sa fie cat mai zgarcite cu „ai lor”!

In al treilea rand, emblematic pentru colonialismul contemporan, idiotenia „statului minimal” este recomandata de zor periferiilor de catre cei din centrele de putere (ca sa nu le impiedice cumva expansiunea companiilor proprii), dar nu este catusi de putin aplicata la ei acasa! Astfel incat statul american sau statul german sunt state puternice, in vreme ce statul roman este un coate-goale fara resurse, fara putere. Si acest lucru se vede violent la o adica, atunci cand vine de pilda coronavirusul!

In al patrulea rand, incriminata „marginire” a ajutoarelor economice doar la firme are explicatii coloniale precise! La ce ar folosi ajutoarele pentru oameni, care oricum n-ar putea fi decat derizorii, daca firmele, adica locurile lor de munca, se duc dracului? Ar mai vietui putin consumul si apoi ar muri complet! Si cui ar fi fost sa se dea ajutoarele pentru oameni: IT-istilor care nu platesc impozite desi au salarii triple fata de medie, sefilor corporatisti care castiga de 25-30 ori mai mult decat salahorii romani sau „diasporistilor flutura-vant”, intorsi acasa, caci, cu joburi pasagere sau sezoniere, au ramas fara vreun rost prin tarile pana acum ale fagaduintei aducandu-si aminte subit de Romania, mai ales ca isi cer si recompense pentru voturile dirijate tocmai spre cei acum la guvernare?! Nu intentionez cumva sa-i scuz pe liberali – caci cu un Citu, obsedat de aiureala cu „statul minimal”, oricum ne va fi papat gaia si fara coronavirus! – dar e mai realist cum s-a procedat. Acestea sunt limitele unei colonii! Sau sa se fi indreptat ajutorul catre cei cu credite bancare?! Cu ce sunt mai merituosi acestia, in conditiile vitrege ale coronavirusului, decat ceilalti pe care saracia sau bancile insele i-au exclus dintre contractantii anteriori de imprumuturi?! Noroc ca aceasta problema a rezolvat-o BNR, banca centrala ce se da, prin abuz, drept „a Romaniei”, cand ea este de fapt un lustruitor asiduu de ghete al bancilor straine.

In al cincilea dar nu ultimul rand, sa vedem cum stam de fapt cu firmele. In domeniu se va resimti „efectul de ciur”. Din pacate, transformarea Romaniei intr-o colonie a luat forma dramatica a „splitarii” economiei de pe teritoriul Romaniei in doua economii distincte si fiintand separat: cea straina, dominanta, care detine resursele strategice, activele strategice, parghiile strategice, si cea romaneasca, subalterna, careia nu-i ramane decat sa puna pingele si sa dea mereu inapoi! Prima n-are angarale sociale sau statale, ci doar „grija” de a face profit. Cea romaneasca, mica si subcapitalizata, are toate angaralele pe cap (aparare, ordine publica, servicii secrete, sector bugetar, sanatate, educatie) si va trebui sa suporte si costul masurilor economice, bune sau rele, luate pentru infruntarea crizei. Desi practic cele doua economii nu prea au legaturi intre ele, masurile economice vizeaza „ansamblul economic” care exista mai mult in statistici decat in realitate. Si atunci consecintele vor fi filtrate de un ciur invizibil, dar extrem de selectiv.

S-ar putea eventual spune ca in privinta celei mai importante masuri – respectiv garantarea (deocamdata pana la 5 miliarde lei pe ansamblu) a unor credite acordate IMM-urilor – n-ar avea ce ciur sa existe,deoarece IMM-urile se afla in economia romaneasca, nu in cea straina, unde domina transnationalele. Sa nu ne grabim cu verdictele: peste 80% dintre IMM-uri n-au avut niciodata de-a face cu un credit bancar, rata de autofinantare este in IMM-uri de aproape trei patrimi, iar bancile contribuie la finantarea lor prin credite in proportia ridicola de sub 8%! Deci, daca nu statul le da creditul de sustinere, ci doar le garanteaza creditul luat tot de la o banca este mai mult ca sigur ca, in majoritate coplesitoare, IMM-urile se vor lipsi de facilitatea cu pricina, preferand falimentul decat sa aiba de-a face cu o banca ce nu le-a acordat de fapt pana acum decat ostilitate!

Ciurul va opera in forta in privinta celei de-a doua masuri: suportarea de catre stat a platii somajului tehnic. In afara firmelor din turism, hoteluri, restaurante, transport in cazul carora lucrurile sunt mai clare, nu se stie de fapt ce se va intampla in restul sectoarelor, unde grosul din facilitatea respectiva va fi extras de capitalul strain, care, fara ezitari trebuie spus, nu este eligibil pentru ajutoare din partea statului roman daca motivele de intrerupere temporara a activitatii nu sunt nicidecum din vina acestuia, precum in cazul de fata! Oricum, transnationalele isi vor continua sau nu activitatea in Romania in epoca postcoronavirus in functie de interesele lor globale si nu cumva in functie de interesele Romaniei sau chiar de generozitatea statului roman in materie fiscala, improbabila de altfel in epoca postcoronavirus. Dar chiar daca isi vor lua hala in spate si vor pleca din Romania, sa fim convinsi ca n-o vor face inainte de a-si incasa de la statul roman sustinerea pentru somajul tehnic pe o anumita perioada, pe care si-o vor ticlui contabil pentru a cadea pe conditiile de acordare (tehnica este arhirodata in cazul profiturilor ca sa ocoleasca fiscalizarea).

1 comentariu la “Coronavirusul da in vileag colonialvirusul!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *