Cat de vopsit e gardul la Palatul Victoria?

Sorin Rosca STANESCU
O lege a suveranitatii nationale?
202

In singurul stat european in care, in absenta tabletelor si a scolilor salubre, o buna parte dintre copii vor invata prin telepatie, ministrul Turismului minte de ingheata apele, anuntand o crestere in acest an. Cand statistic se inregistreaza o scadere de aproape 50%. In acelasi stat, ministrul Finantelor ne asigura ca vom asista la o crestere spectaculoasa a economiei, cand in realitate toate institutiile specializate, interne si externe, ne avertizeaza ca Romania se prabuseste sub povara crizei si a relei guvernari. Este statul european in care un prim-ministru isi permite sa ridice in slavi marile investitii pe care Guvernul le face. In realitate, sunt cele mai mici investitii de pe continent. Si este doar inceputul unei povesti in care gardul de la Palatul Victoria e vopsit inselator.

In luna iulie a acestui an, comparativ cu luna iulie a anului trecut, statistica – care nu minte – ne spune ca numarul sosirilor de turisti in Romania a scazut cu 44,4%. Iar numarul cazarilor cu 44,7%. Atunci de unde Dumnezeu ar putea veni cresterea anuntata de catre ministrul Turismului? Sa spunem ca din turismul intern. Numai ca si turismul intern a scazut. Nu ne mai ramane decat turismul virtual. Al extraterestrilor. Si doar in ipoteza in care extraterestrii au dat navala in Romania, afirmatia inaltului demnitar al statului roman poate sa mai stea in picioare.

In statul in care, conform spuselor ministrului de Finante, economia sta sa duduie, aflam chiar in aceasta dimineata, tot din statistici furnizate de institutii specializate si recunoscute pe plan international, ca datoria fiecarui roman, copil, adult si senior a mai crescut cu 1000 de euro. De fapt, ca sa simplificam lucrurile, poate ca intr-adevar economia Romaniei va dudui, dar asta se va intampla abia peste doua generatii. Pentru ca urmatoarele doua generatii vor avea alta preocupare. Sa plateasca datoriile uriase acumulate in nici un an de guvernare de echipa Ludovic Orban. Sunt bani a caror destinatie ramane in continuare necunoscuta. In orice caz, aceste sume fabuloase prin care s-a indatoriat statul roman nu au mers si nu merg in investitii. Cum asa? Raspunsul ni-l ofera datele bugetului de stat, langa care asezam si rectificarile. Procentual, ca sa nu mai vorbim de cifre absolute, statul roman aloca investitiilor cea mai mica parte din Produsul Intern Brut. Si cum ar putea face altfel? Cum? De vreme ce veniturile incasate la buget au scazut cu 30% comparativ cu perioada corespunzatoare a anului trecut, iar cheltuielile, o adevarata grozavie, au crescut cu 20%. si cand este prognozata – nu de guvernanti, ci tot de institutii specializate in analize economice – o scadere economica cu doua cifre in acest an.

Nu-i asa ca este vopsit gardul de la Palatul Victoria? Si inca in culori extrem de stridente? Sa aruncam o privire dincolo de gard. Sa vedem care sunt consecintele strict in plan economic. Ritmul in care ne indatoram scumpeste pe zi ce trece dobanzile. Deja platim cele mai mari dobanzi din Uniunea Europeana pentru banii pe care ii atragem pe termen scurt, mediu si lung sub forma de imprumuturi. Aceste dobanzi ne sapa groapa si mai adanc. Dar ele mai au o consecinta. Ii sperie pe investitori. De ce ar mai veni in Romania sa investeasca un strain, in conditiile in care, pentru banii pe care ii atrage de la banci pentru a-si demara afacerea, va plati mult mai mult decat daca ar face acelasi lucru oriunde in alta tara? Si sa mergem cu aceasta logica ceva mai departe. De ce un om de afaceri roman, atatia cati ne-au mai ramas, ar mai fi interesat sa se dezvolte in aceasta tara si nu ar fi mai degraba atras sa o faca in alta parte? Consecinta este ca si investitie despre care tot vorbeste Ludovic Orban, atunci cand vopseste gardul, nu urmeaza nicidecum sa creasca. In realitate, ele vor scadea dramatic. Si ce urmeaza? Urmeaza inevitabil o criza a creditelor. In sensul ca nici cetatenii si nici societatile comerciale nu vor mai fi in stare sa-si plateasca ratele la banci cu dobanzile aferente. Iar consecinta va fi ca afacerile lor se vor prabusi din clipa in care nu vor mai putea fi finantate, atragand in acest tsunami si o parte din sistemul bancar. Pentru a-si salva pielea, bancherii vor face ceea ce au mai facut si alta data. Isi vor duce lichiditatile in alta parte. Si in paralel ii vor executa la sange pe datornici. Persoane fizice si persoane juridice. si le vor lichida activele pe nimic.

Si cum se joaca finala in acest scenariu, pe cat de adevarat, pe atat de macabru? Partida nu se poate incheia altfel decat printr-o teribila curba de sacrificiu. Care, in esenta, inseamna marirea taxelor si impozitelor, noi taxe si noi impozite, cum a fost in trecut inventata taxa pe fumarit, si inflatie galopanta, pentru ca veniturile populatiei sa scada intr-un asemenea hal, incat pretul fortei de munca, adica al sclavilor romani, sa devina suficient de atractiv pentru ca, intr-o buna zi, sa poata fi declansat un reflux de capital.

Dar, atentie! Pe langa noi vor plati inca doua generatii. La greu. Sunt generatiile de sacrificiu. Generatia copiilor nostri, dintre care multi vor invata in noul an scolar prin telepatie, si generatia nepotilor nostri. Aud ca un ingenios intreprinzator vinde, mai putin in Romania si mai mult in China si India, aer din Muntii Carpati. Ei bine, nici daca vindem tot aerul Muntior Carpati, nu vom scapa de datoriile acumulate de Guvernul Orban in timp ce vopseste in culori stridente gardul de la Palatul Victoria. Un gard pe care-l admira Klaus Iohannis, atunci cand se plimba ca elefantul.

Sursa: Corectnews.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *