Capcanele noii legi a marcilor. Companiile pot ramane fara protectie chiar daca au marci inregistrate

Mihai BETELIE
573

Asa cum aratam intr-un articol recent, Romania a adoptat noua lege a marcilor, la presiunea Comisiei Europene si a transpus in legislatia nationala o directiva a Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene privind armonizarea legislatiilor statelor membre cu privire la marci.

Legea 112/2020, de modificare si completare a legii 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice a intrat in vigoare la 13 iulie 2020.

Actul normative aduce multe noutati, printre care, inlaturarea cerintei reprezentarii grafice a marcilor, deschizand posibilitatea inregistrarii unor marci sonore, multimedia, holograme prin depunerea acestora la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) si prin intermediul altor tipuri de fisiere, suporturi.

S-a schimbat si procedura de inregistrare a marcii, mai intai ea intra in examinarea de fond, apoi se deschide perioada opozitiilor.

Cea mai importanta modificare a legii, care ar putea trece neobservata si poate afecta intinderea protectiei, se refera la marcile nationale deja inregistrate.

Dupa cum se stie, produsele sau serviciile pentru care se solicita protectia unei marci se stabilesc in conformitate cu sistemul de clasificare NISA, instituit prin Aranjamentul de la NISA privind clasificarea internationala a produselor si serviciilor.

Produsele si serviciile sunt grupate pe clase, iar fiecare clasa NISA are un un titlu general.

Legea veche stabilea ca atunci cand se solicita inregistrarea unei marci si se indica titlul clasei, titularul marcii avea protectie pentru toate bunurile sau serviciile cuprinse in clasa respectiva.

Legea noua stabileste ca indicarea termenilor generali din titlul unei clase NISA se interpreteaza ca incluzand doar produsele sau serviciile acoperite de sensul literal al indicatiei sau termenului general.

Asadar, in cazul marcilor care aveau mentionata doar indicatia din titlul clasei, din 13 iulie 2020 legea recunoste protectia doar pentru produsele sau serviciile care au legatura cu sensul literal al indicatiei din titlul clasei.

Spre exemplu, titlul clasei NISA 38 este “telecomunicatii”. Marcile inregistrate care aveau mentionat la protectie doar titlul clasei, vor avea in continuare protectie pentru servicii acoperite literal de “telecomunicatii” cum ar fi: comunicatii prin telefoane celulare, comunicatii prin terminale de calculator, trimiterea de mesaje, transmitere prin satelit, etc.

Insa, anumite servicii din clasa 38-telecomunicatii nu au legatura cu sensul literal si nu vor avea protective, cum ar fi: Servicii de agentie de presa,furnizarea accesului la bazele de date.

Sau, alt exemplu: exista foarte multe marci cu protectie pentru clasa NISA 41 “ Educatie; furnizarea de instruire, divertisment, activitati sportive si culturale”.

Ele vor avea in continuare protectie pentru toate serviciile care au legatura in sens literal cu termenii din titlul clasei, cum ar fi organizarea si sustinerea conferintelor, publicarea cartilor, productie de teatru etc, dar nu vor mai avea protectie pentru servicii de reporteri de stiri, subtitrare, inchirierea de jucarii care nu au legatura literal cu termenii din titlul clasei.

Legea noua prevede ca pentru aceste ipoteze, titularii marcilor inregistrate doar cu titlul unei clase pot declara la OSIM pana la 30 septembrie 2020 ca intentia lor la data depunerii cererii de inregistrare a marcii a fost de a solicita protectia unor produse sau servicii altele decat cele acoperite de sensul literal al titlului clasei respective, indicand care sunt acestea.

Daca nu vor face declarariile la OSIM pana la data de 30 septembrie 2020, titularii de marci care se vor regasi in ipoteza prezentata vor pierde exclusivitatea cu privire la produsele sau bunurile care nu au legatura literal cu titlul clasei.

Avand in vedere ca nu s-au facut informari publice cu privire la acest aspect, consider ca termenul limita 30 septembrie 2020 fixat de legiuitor este mult prea scurt, asa incat proprietarii de marci sa reuseasca depunerea declaratiilor.

Ce trebuie sa faca un proprietar de marca?

Companiile din Romania, dar si titularii persoane fizice ar trebui sa faca o verificare a marcilor din portofoliu si daca vor constata ca protectia a fost ceruta doar pentru titlul unei anume clase si ca ei produc sau livreaza servicii care nu au legatura cu intelesul literal al termenilor din titlul clasei, trebuie sa depuna in termen declaratia la care se face referire in lege.

Daca nu se vor face aceste declaratii pana la 30 septembrie si daca termenul nu va fi prelungit, singura solutie pentru o protectie eficienta ar fi depunerea unei noi cereri de marca.

Mihai Betelie-Manager Agentia de Proprietate Industriala Rompatent Design

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *