BNR se face ca e autoritara, bancile se prefac ca au respect fata de lege si autoritate

Gheorghe PIPEREA, avocat
Globalizarea nu inseamna progres si nici calea catre o lume mai buna, in care omul sa fie scopul, ci lipsire de libertate
406

Inca ne amintim, desigur, de scandalul imens al multiplelor blocari de conturi bancare, care s-au soldat cu incalcarea dreptului de proprietate si a libertatii economice si cu adevarate caziere bancare care li se lipesc „suspectilor” pe frunte – din clienti ai bancilor, obligati sa faca plati si incasari numai prin banci, persoane fizice sau societati comerciale devin marginalizati ai sistemului bancar, pentru “vina” de a nu-si actualizat la timp datele. Vina e de aceeasi dimensiune ca si greaua culpa de a nu bifa casuta corecta pe declaratia de iesire din casa in perioada starii de urgenta. Iar sanctiunea este tot atat de “proportionala”. Chestiile astea de exces de zel se intampla pentru ca asa au inteles bancherii de la compliance sa aplice mantra „actualizarii datelor cu caracter personal”.

Va amintiti, desigur, si nota nervoasa emisa de prim-vice-guvernatorul BNR, Fl. Georgescu, trimisa bancilor comerciale, nota in care erau criticate excesul de zel si aruncarea pisicii pe BNR.

Nu s-a mai vorbit nimic despre asta, ca asa e in tenis. Si in presa sponsorizata de banci.

Autoritatile si organele au pus batista pe tambal.

Ridicolul absolut consta in faptul ca acuzate de spalare de bani sunt “16-17 banci”, dar suspectii sunt ceilalti, adica oamenii si companiile obisnuite.

Dar m-am gindit ca nu ar fi rau sa revedeti doua postari de-ale mele de acum un an, de la finele lui februarie.

Veti vedea ceva similar – o aratare a nuielei, in rol de bunic ofuscat pe nepoti fiind N. Cinteza, fost sef al supravegherii bancare din BNR.

Mie, aceste doua iesiri episodice ale tehnocratilor din BNR imi spun fie ca bancile comerciale nu dau doi bani pe atentionarile ofuscate ale BNR, fie ca asistam la un teatru de doi lei – BNR se face ca e autoritara, iar bancile se prefac ca sunt docile si au respect fata de lege si autoritate.

Mai degraba, varianta doi este cea pe care as vota.

Intre timp, sistemul bancar a facut un profit de 5,15 miliarde de lei in anul pandemiei, cand 75% din IMM-urile, profesiile independente si consumatori au fost in sau aproape in faliment.

Culmea ironiei este ca, avand in Citu un aliat de ultima instanta, bancile au reusit o optimizare fiscala care le-a pastrat in conturi 40% din impozitul pe profit pe care ar fi trebuit sa il achite, ca noi toti (plus iertarea bcr bpl si raiffeisen bpl de o datorie catre stat, stabilita de Curtea de Conturi si ICCJ, de peste 200 de milioane de euro).

Voila:

26 februarie

A circulat un zvon in ultimele zile, cum ca 17 banci romanesti ar fi anchetate penal si administrativ pentru spalare de bani. In tumultul si panica garantate de virusul cu ochi oblici, lumea nu a observat stirea, mai ales ca a fost strecurata in presa amicala cu BNR.

Numai ca in 17 banci sunt depozite bancare ale populatiei (jumatate din 320 mld lei) si ale fondurilor de pensii (un sfert din 60 miliarde lei). Depozitele respective sunt in pericol grav in cazul in care acuzatiile se dovedesc adevarate.

Dar cine mai are timp de economiile din banci, cand trebuie sa se aprovizioneze de apocalipsa cu ingrediente pentru gogosi si pilaf? Cine sa se mai intereseze de misculatiile bancare, cand “puterea” calareste haotic Constitutia si se blocheaza ca „inteligentii” in proiectul alegerilor anticipate?

27 februarie

[…] foarte bizar zvonul implicarii intr-o spalare de bani a 16-17 banci (estimarea de „profesionist” a directorului supravegherii bancare din BNR, dl. Cinteza).

S-au folosit IBAN-uri clonate, precum si adrese de e-mail furate ale unor sefi de intreprindere. O companie de nationalitate germana a fost fraudata cu 40 de milioane euro.

Faptul ca identitatile electronice ale celor escrocati au fost furate si traficate prin intermediul unei firme de avocatura cu sediul in Ghimpati, Giurgiu (comuna de langa satul meu natal, plina de potential economic si de interes investitional bulgaresc …), fara ca 16-17 banci, cu tot cu departamentele lor de compliance si de AML, populate cu atatia ultra-specialisti, se adauga unui incident international comis de unele marimi din MAE. O mare parte dintre cele 100 de milioane de indentitati electronice puse in comun de statele participante la sistemul de combatere a spalarii banilor, sistem pus la punct de Directiva a 4-a a AML (implementata total abuziv in Romania, prin Legea 129/2019 privind preventia si combaterea spalarii banilor, care ne transforma pe toti in „ciripitori” si suspecti), au fost „pierdute” intentionat in intervalul in care au fost manipulate de lucratorii de la MAI. Se zice ca este implicat un personaj celebru in aceasta „pierdere” intentionata.

Nota – Cinteza ii critica pe bancheri ca nu au pus la punct sisteme eficiente de preventie a spalarii banilor si a furtului de indentitate electronica. Numai ca BNR, care avea obligatia sa emita o reglementare de punere in aplicare a Legii nr. 129/2019, pentru a fi implementat in banci, pana la 19 ianuarie 2020, a dormit in papuci. Reglementarea nu exista inca. Vreti inca un motiv de panica, dupa virusul psihedelic Citu? Ia ganditi-va: cum ar fi sa va treziti maine ca o sa vreti sa cumparati provizii de apocalipsa, ca nu mai aveti bani pe card (si nu vi i-a cheltuit nimeni dintre cei care va stiu pin-ul)?

PS Se observa ca acuzatia, pe care s-a asternut tacerea totala, era extrem de grava – spalare de bani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *