BIG BROTHER IN TIMP REAL, LA PRESIUNILE UE – E mult mai grav decat pare. Schema include si SRI

O masura de supraveghere in masa a romanilor a intrat in vigoare luni, 11 ianuarie 2021, la presiunile Uniunii Europene, fiind mult mai grava decat a prezentat-o majoritatea presei. Aceasta schema de tip Big Brother include si Serviciul Roman de Informatii. Si totul este facut pentru a ocoli obligativitatea de a obtine mandate judecatoresti in vederea supravegherii conturilor – inclusiv pana la nivel de facturi emise de catre un simplu SRL sau chiar o PFA.

Pe scurt: de luni, 11 ianuarie 2021, Agentia Nationala de Administrare Fiscala si Uniunea Europeana vor avea acces la toate conturile romanilor. Luni a intrat in functiune Registrul Fiscal Electronic (RFE) pentru conturi bancare si conturi de plati identificate prin IBAN, la care vor avea acces direct atat Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB), cat si autoritatile competente nationale in indeplinirea obligatiilor care le revin.

Scopul crearii acestui Registru este combaterea utilizarii abuzive a entitatilor corporative si a altor entitati juridice si a constructiilor juridice in scopul spalarii banilor sau al finantarii terorismului prin acordarea de sprijin la investigatii.

Functionarea RFE este reglementata prin Ordonanta de Urgenta nr. 111/2020, care modifica Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative.

Pe langa obligatia de a raporta tranzactii „suspecte”, care implica clienti care „refuza sa-si actualizeze datele ori ofera explicatii care nu sunt plauzibile”, entitatile raportoare au obligatia de a raporta tranzactiile cu sume in numerar, in lei sau in valuta, a caror limita minima reprezinta echivalentul in lei a 10.000 euro.

Nici „remiterile de bani” nu scapa de ochiul ciclopului, entitatile raportoare fiind obligate sa transmita Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a caror limita minima reprezinta echivalentul in lei a 2.000 euro.

La ce informatii va avea acces ANAF prin intermediul registrului

OUG 111/2020 modifica nu doar Legea 129/2019, ci si Codul de procedura fiscala. Odata cu noua reglementare, art. 61/1 din Codul de procedura fiscala cuprinde o lista foarte amanuntita de informatii care vor fi disponibile prin Registrul Fiscal Electronic.

Redam lista acestora:

„a) pentru titularul de cont-client, persoanele care detin dreptul de semnatura pentru conturile deschise si orice persoana care pretinde ca actioneaza in numele clientului: numele, insotit de celelalte date de identificare prevazute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare, sau de numarul unic de inregistrare in cazul nerezidentilor, dupa caz;

b) pentru beneficiarul real al titularului de cont-client: numele, insotit de celelalte date de identificare prevazute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, cu modificarile si completarile ulterioare, sau de numarul unic de inregistrare in cazul nerezidentilor, dupa caz;

c) pentru contul bancar sau de plati: numarul IBAN si data deschiderii si inchiderii contului;

d) pentru casetele de valori: numele concesionarului, insotit de celelalte date de identificare prevazute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, cu modificarile si completarile ulterioare, sau de numarul unic de identificare in cazul nerezidentilor, dupa caz, si durata perioadei de concesionare”.

Informatiile sunt pastrate pentru o perioada de 10 ani de la incetarea relatiei de afaceri dintre banci si clienti.

Rolul SRI in schema Big Brother

Noua reglementare ii da un rol si Serviciului Roman de Informatii: acela de a fi informat de indata de catre Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor ori de cate ori ONPCSB are suspiciuni de finantare a terorismului. Deci SRI poate oricand avea acces la conturile romanilor, fara sa mai fie nevoie de un mandat judecatoresc in acest sens. Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, chiar daca suspiciunile ONPCSB se dovedesc neintemeiate, Oficiul tot va pastra informatiile obtinute, timp de 10 ani.

Aceste prevederi apar in art. 34 alin. 1-5 din Legea 129/2019:

„(1) Oficiul analizeaza si prelucreaza informatiile, iar atunci cand se constata existenta unor indicii de spalare a banilor sau de finantare a terorismului, informeaza de indata Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

(2) Oficiul informeaza de indata Serviciul Roman de Informatii cu privire la suspiciuni de finantare a terorismului.

(3) Oficiul informeaza organele de urmarire penala cu privire la indicii de savarsire a altor infractiuni decat cele de spalare a banilor sau de finantare a terorismului.

(4) Oficiul poate transmite, din proprie initiativa, informatii autoritatilor competente sau institutiilor publice cu privire la situatii de neconformitate a entitatilor raportoare, precum si la aspecte relevante in domeniul de activitate al acestora.

(5) Daca Oficiul nu constata existenta unor indicii de spalare a banilor, suspiciuni de finantare a terorismului sau indicii de savarsire a altor infractiuni decat cele de spalare a banilor sau de finantare a terorismului, informatiile sunt pastrate in evidenta timp de 10 ani de la momentul inregistrarii in Oficiu. Daca informatiile confidentiale primite in baza art. 6 si 33 pastrate in evidenta nu sunt valorificate si completate timp de 10 ani, acestea se distrug si se sterg de drept din bazele de date”.

Criptomonedele, luate in vizor

Desi Legea 129/2019 avea deja prevederi legate de supravegherea si aplicarea de sanctiuni in tranzactiile cu monedele electronice, OUG 111/2020 inmulteste cazurile in care aceste pedepse pot fi aplicate, bancile, institutiile financiare si emitente de moneda electronica fiind pasibile de amenzi de pana la 10% din cifra de afaceri anuala totala sau pana la 23 milioane lei.

Cum arata cadrul legislativ

Pe scurt: Oficiul va transmite anual Comisiei Europene statistici privind eficacitatea masurilor de prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului, in domeniul specific de activitate. Acest lucru vine ca urmare a implementarii Ordonantei de Urgenta 111/2020, emise in iulie 2020. Necesitatea reglementarii prin ordonanta de urgenta (iar nu prin lege) deriva din faptul ca la data de 13 februarie 2020 Comisia Europeana a comunicat autoritatilor romane deschiderea procedurii de infringement pentru ca Romania nu a aliniat legislatia privind in ce priveste prevederile europene privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului, precum si de modificare a Directivelor 2009/138/CE (privind accesul la activitate si desfasurarea activitatii de asigurare si de reasigurare) si 2013/36/UE (cu privire la accesul la activitatea institutiilor de credit si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit si a firmelor de investitii). Neimplementarea acestor modificari urma sa atraga aplicarea unor penalizari din partea Comisiei Europene impotriva Romaniei de minimum 1,651 milioane euro, precum si penalitati cu titlu cominatoriu intre 1.994 euro si 119.654 euro/zi.

In acest sens, noua forma a art. 1 din Legea 129/2019 (asa cum a fost modificata prin OUG 111/2020) are urmatorul continut:

„(1) Prezenta lege instituie cadrul national de prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului, care include, fara a se limita la acestea, urmatoarele categorii de autoritati si institutii:

a) organele de urmarire penala;

b) autoritati si institutii publice cu atributii de reglementare, informare si control in domeniu, precum unitatea de informatii financiare a Romaniei, autoritati cu atributii de control financiar/fiscal sau autoritati cu atributii de control fiscal, autoritatea vamala;

c) organe de stat specializate in activitatea de informatii prevazute la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, republicata, cu completarile ulterioare;

d) autoritati administrative autonome si institutii cu rol de reglementare si supraveghere sectoriala si control al entitatilor raportoare, precum Banca Nationala a Romaniei, Autoritatea de Supraveghere Financiara, Oficiul National pentru Jocuri de Noroc.

(1^1) Autoritatile si institutiile prevazute la alin. (1), atunci cand actioneaza in domeniul de aplicare al prezentei legi, coopereaza in ceea ce priveste elaborarea si punerea in aplicare a politicilor si a activitatilor de combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului.

(2) Unitatea de informatii financiare a Romaniei este Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, denumit in continuare Oficiul.

(3) Oficiul este autoritatea care coordoneaza realizarea evaluarii riscurilor de spalare a banilor si finantare a terorismului la nivel national, evaluare care se realizeaza in cooperare cu autoritatile si institutiile prevazute la alin. (1), cu asigurarea protectiei datelor cu caracter personal. Oficiul coordoneaza raspunsul national la riscurile evaluate, in cooperare cu autoritatile si institutiile prevazute la alin. (1), si informeaza, in acest sens Comisia Europeana, Autoritatea europeana de supraveghere si statele membre.

(4) In scopul prevenirii si combaterii riscurilor de spalare a banilor si finantare a terorismului, autoritatile si institutiile prevazute la alin. (1) lit. b)-d) realizeaza evaluari ale riscului de producere a acestor fenomene infractionale la nivel sectorial si, dupa caz, emit reglementari sau instructiuni cu privire la factorii de risc si masurile de contracarare si diminuare.

(5) Abordarea pe baza de risc se realizeaza, la nivel national, prin cel putin urmatoarele componente:

a) stabilirea domeniilor si categoriilor de entitati raportoare pe baza analizei riscului de spalare a banilor si de finantare a terorismului la care acestea sunt expuse si stabilirea de obligatii administrative in scopul atenuarii acestor riscuri, precum si notificarea Comisiei Europene de catre Oficiu a situatiilor de extindere a categoriilor de entitati raportoare;

b) indeplinirea obligatiilor impuse la lit. a) prin masuri adoptate si aplicate de entitatile raportoare in functie de riscul individual evaluat.

(6) Evaluarile de risc prevazute la alin. (3) si (4) sunt intocmite tinand cont de concluziile evaluarii privind riscurile de spalare de bani si finantare a terorismului realizate de Comisia Europeana, sunt actualizate cel putin o data la 4 ani la nivel sectorial si national, tinand cont de evolutia riscurilor si de eficacitatea masurilor adoptate in scopul atenuarii lor, si sunt utilizate in vederea alocarii si ierarhizarii resurselor pentru combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului in mod eficient.

(6^1) In aplicarea dispozitiilor alin. (3), autoritatile si institutiile prevazute la alin. (1) lit. a), b) si d) transmit Oficiului o informare privind indeplinirea responsabilitatilor ce le revin, conform planului de actiune stabilit prin evaluarea nationala a riscurilor, modul in care colaboreaza cu alte autoritati si, in masura in care aceste informatii sunt disponibile, resursele financiare si umane alocate prevenirii si combaterii spalarii banilor si finantarii terorismului.

(6^2) Oficiul centralizeaza informatiile primite conform alin. (6^1) si transmite un raport Comisiei Europene privind masurile luate pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului conform planului de actiune stabilit prin evaluarea nationala a riscurilor, autoritatile implicate, contributia fiecareia, modalitatea de cooperare interna, resursele umane si financiare alocate pentru combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului.

(7) Oficiul asigura publicarea, pe pagina proprie de internet, a unei sinteze a evaluarii nationale de risc si transmite autoritatilor de supraveghere elementele relevante din evaluarea nationala.

(8) Autoritatile de supraveghere pun de indata la dispozitia entitatilor raportoare elementele relevante din evaluarea nationala si sectoriala corespunzatoare domeniului, in scopul realizarii si actualizarii propriilor evaluari ale riscului dupa finalizarea evaluarilor de risc prevazute la alin. (3) si (4).

(9) Autoritatile si institutiile prevazute la alin. (1) lit. a), b) si d) intocmesc statistici privind eficacitatea masurilor de prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului, in domeniul specific de activitate, care includ:

a) date de masurare a dimensiunii si a importantei diferitelor sectoare care intra in domeniul de aplicare al prezentei legi, inclusiv numarul de entitati si persoane, precum si importanta economica a fiecarui sector;

b) date de masurare a fazelor de raportare, de investigare si judiciare ale cadrului national de combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului, inclusiv numarul de rapoarte privind tranzactii suspecte inaintate catre Oficiu, actiunile intreprinse ca urmare a rapoartelor respective si, anual, numarul de cazuri investigate, numarul de persoane urmarite penal, numarul de persoane condamnate pentru infractiuni de spalare a banilor sau de finantare a terorismului, tipul de infractiuni generatoare de bunuri supuse spalarii banilor, in cazul in care aceste informatii sunt disponibile, precum si valoarea in euro a bunurilor care au fost sechestrate sau confiscate;

c) daca sunt disponibile, date care indica numarul si procentajul de rapoarte care au ca urmare o investigatie suplimentara, impreuna cu raportul anual catre entitatile raportoare in care sunt detaliate utilitatea si urmarile rapoartelor pe care le-au prezentat;

d) date privind numarul de cereri transfrontaliere de informatii care au fost efectuate, primite, respinse partial ori integral solutionate de catre Oficiu, defalcate in functie de tara partenera;

e) resursele umane alocate autoritatilor responsabile cu supravegherea combaterii spalarii banilor si a finantarii terorismului prevazute la alin. (1), precum si resursele umane alocate Oficiului pentru a indeplini atributiile prevazute de prezenta lege;

f) numarul si tipul de actiuni de supraveghere, numarul de incalcari identificate pe baza actiunilor de supraveghere si sanctiuni sau masuri administrative aplicate de autoritatile de supraveghere.

(10) Autoritatile si institutiile prevazute la alin. (1) lit. a), b) si d) transmit Oficiului, in format electronic, statisticile prevazute la alin. (9), in forma stabilita de acesta. Oficiul asigura publicarea anuala a unei versiuni consolidate a statisticilor, pe pagina proprie de internet.

(11) Oficiul transmite anual Comisiei Europene statisticile prevazute la alin. (10).

(12) Oficiul transmite Comisiei Europene, Autoritatii Europene de Supraveghere si statelor membre evaluarea de risc prevazuta la alin. (3).

(13) Oficiul poate furniza informatii suplimentare relevante altor state membre care efectueaza evaluarea riscului, daca este cazul. Un rezumat al evaluarii riscului si actualizari ale acesteia, care nu contin informatii clasificate, sunt puse la dispozitia publicului, prin postarea pe site-ul Oficiului”.

Cum arata efectiv Big Brother-ul fiscal

Registrul central electronic pentru conturi de plati si conturi bancare ar fi trebuit sa fie operational la data de 4 ianuarie 2021, insa la solicitarea mediului de afaceri, ANAF a decis o amanare de o saptamana, pana la 11 ianuarie.

Caracterul extrem de intruziv al noii reglementari reiese din articolul VIII, alineatele 1 si 3 din OUG 111/2020.

Iata textul acestora:

„(1) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, institutiile de plata si institutiile emitente de moneda electronica au obligatia de a transmite organului fiscal central lista titularilor persoane fizice, juridice sau a altor entitati fara personalitate juridica care au deschise conturi la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, precum si celelalte informatii prevazute la art. 61 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta ordonanta de urgenta, privitoare la identitatea persoanelor si la numarul IBAN. (…)

(3) In termen de 10 zile de la operationalizarea registrului prevazut la art. 61^1 alin. (1) din Legea nr. 207/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta ordonanta de urgenta, institutiile de plata si institutiile emitente de moneda electronica au obligatia de a transmite organului fiscal central toate informatiile prevazute la alin. (1) privitoare la persoanele fizice, juridice sau alte entitati fara personalitate juridica care au deschis conturi intre data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta pana la data raportarii”.

Iar lucrurile nu se opresc aici

Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, Legea 129/2019, in forma modificata prin OUG 111/2020, cuprinde o plaja incredibila de categorii profesionale obligate sa faca raportari privind operatiunile clientilor.

Lista lor este cuprinsa la art. 5 alin. 1 din lege:

„(1) Intra sub incidenta prezentei legi urmatoarele entitati raportoare:

a) institutiile de credit persoane juridice romane si sucursalele institutiilor de credit persoane juridice straine;

b) institutiile financiare persoane juridice romane si sucursalele institutiilor financiare persoane juridice straine;

c) administratorii de fonduri de pensii private, in nume propriu si pentru fondurile de pensii private pe care le administreaza, cu exceptia caselor de pensii ocupationale profesionale;

d) furnizorii de servicii de jocuri de noroc;

e) auditorii, expertii contabili si contabilii autorizati, evaluatorii autorizati, consultantii fiscali, persoanele care acorda consultanta financiara, de afaceri sau contabila, alte persoane care se angajeaza sa furnizeze, direct sau prin intermediul altor persoane cu care persoana respectiva este afiliata, ajutor material, asistenta sau consiliere cu privire la aspectele fiscale, financiare, ca activitate economica sau profesionala principala;

f) notarii publici, avocatii, executorii judecatoresti si alte persoane care exercita profesii juridice liberale, in cazul in care acorda asistenta pentru intocmirea sau perfectarea de operatiuni pentru clientii lor privind cumpararea ori vanzarea de bunuri imobile, actiuni sau parti sociale ori elemente ale fondului de comert, administrarea instrumentelor financiare, valorilor mobiliare sau a altor bunuri ale clientilor, operatiuni sau tranzactii care implica o suma de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, functionarii sau administrarii unei societati; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societati, organismelor de plasament colectiv in valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum si in cazul in care participa in numele sau pentru clientii lor in orice operatiune cu caracter financiar ori vizand bunuri imobile; crearea, functionarea sau administrarea de fiducii, societati, fundatii sau structuri similare;

g) furnizorii de servicii pentru societati sau fiducii, altii decat cei prevazuti la lit. e) si f);

g^1) furnizorii de servicii de schimb intre monede virtuale si monede fiduciare;

g^2) furnizorii de portofele digitale.

h) agentii si dezvoltatorii imobiliari, inclusiv atunci cand actioneaza in calitate de intermediari in inchirierea de bunuri imobile, dar numai in ceea ce priveste tranzactiile pentru care valoarea chiriei lunare reprezinta echivalentul in lei a 10.000 euro sau mai mult;

i) alte persoane care, in calitate de profesionisti, comercializeaza bunuri, numai in masura in care efectueaza tranzactii in numerar a caror limita minima reprezinta echivalentul in lei a 10.000 euro, indiferent daca tranzactia se executa printr-o singura operatiune sau prin mai multe operatiuni care au o legatura intre ele.

j) persoanele care comercializeaza opere de arta sau care actioneaza ca intermediari in comertul de opere de arta, inclusiv atunci cand aceasta activitate este desfasurata de galerii de arta si case de licitatii, in cazul in care valoarea tranzactiei sau a unei serii de tranzactii legate intre ele reprezinta echivalentul in lei a 10.000 euro sau mai mult;

k) persoanele care depoziteaza sau comercializeaza opere de arta sau care actioneaza ca intermediari in comertul cu opere de arta, atunci cand aceasta activitate este desfasurata in zone libere, in cazul in care valoarea tranzactiei sau a unei serii de tranzactii legate intre ele reprezinta echivalentul in lei a 10.000 euro sau mai mult”.

* Cititi aici forma Legii 129/2019, adusa la zi prin OUG 111/2020

* Cititi aici modificarile operate de OUG 111/2020 in Codul de procedura fiscala